«Sedintele de dimineata sunt ca la o intreprindere. Doar ca la fabrica ti se spune ca trebuie sa produci 200 perechi de ciorapi pe zi, pe cand politistilor li se indica cati infractori trebuie sa prinda si cate dosare trebuie sa intenteze. Daca nu gasesti faptasii, faci ce te duce capul: imprumuti sau cumperi unul, doar ca sa nu ai probleme cu "sefii"».
Din declaratia unui politist.

Acum cateva zile, prim–ministrul Vasile Tarlev a participat la sedinta Colegiului MAI. El, desigur, a rostit un discurs. A pornit cu Programul de activitate a Guvernului "Modernizarea tarii — bunastarea poporului", ajungand la Programul de stat de combatere a criminalitatii si coruptiei si la Planul national de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane… Satisfacut, el a spus ca, in acest sens, au fost obtinute rezultate pozitive. Au fost anihilate grupari criminale (cate? care?), a fost prevenit si combatut traficul de fiinte umane, migratia ilegala si traficul de droguri. Tarlev, in numele Guvernului, a adresat Ministerului de Interne multumiri cordiale. Desi, in mare parte, aprecierile premierului erau false, dat fiind faptul ca societatea ramane inspaimantata de nivelul inalt al criminalitatii, declansate, deseori, cu sprijinul organelor de drept din R. Moldova, nimeni dintre cei prezenti in sala nu a scos vreun cuvant, nu a avut vreo replica sau vreun repros.

Premierul a recunoscut oficial statutul de stat politienesc al R. Moldova

Prim–ministrul moldovean a mai vorbit Colegiului MAI despre obiectivele prioritare ale statului: "reintregirea tarii si integrarea europeana". "In acest context, MAI urmeaza sa monitorizeze strict procesul de realizare si implementare a Programului de activitate a Guvernului, a Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei, a Planului de actiuni R. Moldova–UE, informand lunar Guvernul", explica Tarlev fara sa–si dea seama ca recunoaste, de la o tribuna oficiala, statutul de stat politienesc al R. Moldova, sesizat si confirmat in mai multe rapoarte nationale si internationale. Or, a lasa pe seama MAI monitorizarea Programului de activitate a Guvernului si a Planului de actiuni R. Moldova–UE nu inseamna altceva decat a admite si a practica metode politienesti in gestionarea problemelor tarii.

"Combaterea crimei organizate este un domeniu extrem de dificil in activitatea MAI si la acest capitol mai exista lacune, pe care ministerul urmeaza sa le identifice si sa le lichideze cat mai urgent", clarifica premierul, indicand, in special, asupra concentrarii "fortelor si mijloacelor si orientarea lor spre descoperirea infractiunilor grave" si asupra "intensificarii activitatii in vederea identificarii si demascarii infractorilor pe crimele savarsite in anii precedenti". Tarlev a evitat sa dezvaluie motivele care nu le–au permis politistilor sa descopere la timp crimele "savarsite in anii precedenti". In opinia surselor noastre, aceste cauze raman a fi aceleasi si in anul 2006.

"Un politist primeste un salariu de vreo mie de lei. De cativa ani, nu mai beneficiem de suplimente pentru alimentatie sau de privilegii la transport. Nu suntem dotati cu automobile, telefoane, nici chiar uniforme nu avem suficiente. Cum ne descurcam? Simplu. Nici unul dintre cei retinuti nu–si doreste probleme cu justitia, sau, si mai mult, sa ajunga in inchisoare. Oamenii s–au deprins. Ei stiu ca, pentru a se debarasa de probleme, trebuie sa ajunga cat mai degraba la o intelegere cu cei care l–au retinut. Daca intarzie — ajung in dificultate pentru ca trebuie sa plateasca mai multi mancai. Nu ma rusinez sa spun asta despre noi, politistii, pentru ca, intr–adevar, ne hranim din banii pe care–i estorcam de la persoane cu probleme, care cad in plasa noastra."

La MAI am fost informati ca, in 2005, salariul mediu al unui politist a constituit 1336,7 lei, incompletul actual constituind 1564 de politisti ai efectivului atestat. De fapt, ulterior, si premierul a lasat sa se inteleaga ca ar fi probleme: "Numarul mare de cauze penale clasate, calitatea materialelor pe cauzele trimise procurorului, cu propuneri premature si neintemeiate de punere sub invinuire a persoanei, tainuirea de la evidenta de catre colaboratorii de politie a unor infractiuni". Nu a urmat insa nici o solutie ce ar asigura o relatie corespunzatoare cu legea, intre angajatii organelor de Interne si eventualii infractori.

Premierul a anuntat ca, in scurt timp, in Guvern va fi prezentat (Cine va prezenta?) proiectul Conceptiei sistemului informational integrat al organelor de drept, care prevede crearea unui mecanism unic de inregistrare si evidenta a infractiunilor si a persoanelor care le–au comis. Tarlev a cerut ministerului implicarea in procesul de implementare a acestui sistem, fara a preciza daca pot sau nu, politisti salarizati cu o mie de lei sa raspunda unor sisteme performante de combatere a infractionalitatii.

La 28 octombrie 2005, Guvernul a adoptat o hotarare privind unele masuri de reorganizare si optimizare a politiei rutiere din cadrul MAI. Intre timp, angajatii politiei rutiere se fac a uita de prevederile noii legi, terorizand si in continuare soferii, in special pe timp de noapte.

"In pofida principiilor clar trasate in conceptia reformarii acestui serviciu, mai sunt probleme la capitolul selectarii si pregatirii cadrelor", recunostea premierul, amintind si despre dotarea logistica insuficienta a politiei rutiere. Mai nou, din surse oficiale aflam ca politia rutiera este dotata cu doar trei radare care inregistreaza in memorie viteza autoturismului oprit pentru verificare. Celelalte sunt invechite si nu pot raspunde cerintelor hotararii de Guvern privind masurile de reorganizare si optimizare a politiei rutiere. Potrivit unor surse oficiale, doar pentru dotarea cu radare performante Guvernul ar trebui sa aloce 50 milioane de lei. Pe cand? Or, angajatii politiei rutiere au argumentele lor sa nu accepte dotarea cu radare performante.

Astfel, votarea legilor in Moldova comunista a devenit un hobby al guvernantilor si acest fapt nu inseamna si garantii pentru implementarea si respectarea lor. Astfel, la patru luni (!) de la adoptarea legii, premierul declara: "Vom sustine dotarea cu echipament si tehnologii moderne. Dar, in primul rand, trebuie sa stabilim ce fel de mecanism trebuie sa aplicam si de ce utilaj avem nevoie".

Din informatiile de care dispun la momentul actual inca mai avem inspectori de sector care nu sunt asigurati cu sediu si linie de telefonie fixa. Dupa 5 ani de guvernare, Vasile Tarlev declara: "Aceste lacune trebuie inlaturate in regim de urgenta." Si ca "in comun cu autoritatile administratiei publice centrale si locale, MAI ar trebui sa creeze conditii de trai si de serviciu care sa permita desfasurarea adecvata a activitatii inspectorilor de sector". S–ar putea ca, in urmatorii cinci ani, daca R. Moldova va avea parte de aceeasi guvernare, sectorisii sa fie dotati, pana la urma, cu telefoane fixe.

La aceeasi sedinta, Tarlev sublinia ca, in ultimul timp, "s–au obtinut unele rezultate satisfacatoare in combaterea fenomenului coruptiei si protectionismului in randul colaboratorilor organelor afacerilor interne, dar ca acest domeniu ramane a fi foarte vulnerabil".

Premierul crede ca nu ar trebui admisa implicarea colaboratorilor MAI in protejarea intereselor unor agenti economici, in reglarile de conturi, santaje etc. Si de aceasta data, premierul nu a dat nici un nume pentru a exemplifica "rezultatele satisfacatoare" despre care vorbea.

Dar sa trecem la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si la "necesitatea neadmiterii aplicarii fortei fizice asupra cetateanului, indiferent de faptul daca acesta este banuit de savarsirea unei crime sau este in stare de ebrietate". In acest scop, prim–ministrul a cerut elaborarea unui proiect al Codului de etica si de deontologie al politiei. Date din Raportul Consiliului Europei (vedeti alaturat, n.r.), despre metodele de "investigare" si "anchetare", utilizate in cadrul organelor respective din R. Moldova dezvaluie ca si de aceasta data, vorbind cu atata intarziere despre oportunitatea unui cod de etica si deontologie al politiei, guvernarea a pierdut trenul, pentru ca, aceste intentii, ar putea sa fie tardive si imposibile.

Mesajul premierului avea sa se incheie cu urmatoarea fraza, luata, se pare, din alt raport: "Bineinteles ca rezultatele pozitive inregistrate la anumite capitole sunt in permanenta mentionate, iar Guvernul va acorda si in viitor suportul necesar in scopul eficientizarii activitatii ministerului".

Aneta Grosu