Nr. 74 (2 martie 2006)

Victimele traficului,
intre proxeneti si Dumnezeu

Interviu cu Ciprian Nita,
Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) Bucuresti

— Biserica Ortodoxa din Romania s–a lansat in activitati de combatere a traficului de femei. Cat de adecvat este acest domeniu pentru Biserica?

— La prima vedere, lumea poate face o suprapunere de imagini intre fenomenul prostitutiei si cel al traficului de femei, ceea ce ar putea sa incomodeze unii preoti, dar aceste nuante au fost discutate indelung impreuna cu reprezentantii Bisericii si s–a ajuns la momentul in care trebuie de aplicat o dreapta masura, caci nu poti considera pe cineva vinovat de un pacat pe care a fost silit sa il faca.

In Romania inca in 2001 a fost semnat un protocol de cooperare intre Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) si Patriarhia Bisericii Ortodoxe, prin care au fost stabilite activitati in comun, prin participarea preotilor la actiuni de combatere si de prevenire a traficului de fiinte umane. Acest proiect in Romania are doua componente, care constau in activitati desfasurate in scoala prin includerea unor teme speciale la lectiile de religie si la cele de educatie civica, a doua componenta tine de activitatea preotilor si in acest context a fost elaborat un indrumator duhovnicesc, care contine mai mult consideratii pastorale, despre cum se poate implica un parinte in viata comunitatii, ajutand oamenii cu un sfat binevenit atunci cand decid sa plece sau au reusit sa revina. Clerul a fost ajutat in baza acestui proiect sa se informeze si sa aiba o atitudine adecvata atunci cand are in fata o victima a traficului sau oameni care sunt gata sa plece, dar nu cunosc si riscurile posibile.

— Cat de acceptata este religia in scolile din Romania?

— Religia este o disciplina acceptata si promovata de catre Ministerul Educatiei din Romania si este predata absolut in toate scolile, de la clasa intai pana la clasa a 12–a. Astfel, a fost nevoie doar de elaborarea unui manual cu metodica predarii religiei in scoala care a fost elaborat in baza acestui proiect al OIM si Biserica Ortodoxa din Romania (BOR), prin care tinerii liceeni sunt informati despre riscurile si problemele care survin in cazul alegerii de a pleca in baza unor oferte incerte.

— Cum se comporta victimele in fata unui preot? In ce fel tragediile prin care trec afecteaza credinta lor in Dumnezeu?

— De fapt am ajuns la ideea acestui proiect, prin exemplul a doua victime ale traficului. Lucrand in cadrul OIM Romania cu astfel de persoane pentru restabilirea lor emotionala si sociala, s–a intamplat ca doua dintre victime au cerut in acelasi moment intrevederea cu un preot, deoarece considerau ca ceea ce li s–a intamplat e ceva josnic si murdar si au nevoie de marturisire. Fiind in localitati diferite, ele au mers la duhovnicii de acolo. Una a fost inteleasa de preot si incurajata sa isi continue viata pe un fagas normal, beneficiind de suportul care i se acorda de familie, comunitate sau organizatii din acest domeniu. Iata insa, ca cealalta, a fost primita cu respingere de catre slujitorul bisericii, si victima s–a intors demoralizata, considerand ca si aceasta ultima speranta a ei a fost rasturnata si daca si preotul a gasit–o vinovata, pentru ea nu mai existau sanse de reabilitare. Asa am ajuns la concluzia initierii unei colaborari cu Patriarhia, caci victime ale traficului sunt in toate localitatile si ajutorul preotului poate aduce un beneficiu enorm. Este adevarat ca aceste femei care revin din urgia traficului, prezinta deseori semne specifice ale acelui mod de viata impus lor acolo. Ele s–ar putea sa se imbrace mai strident, sa aiba alte maniere, dar aceste momente nu pot sa arate ceea ce se produce in sufletul lor, si cu atat mai mult ele nu pot fi condamnate din nou, ci sustinute sa se adapteze la normalitate.

— Cunoasteti bine normele ortodoxiei, care sunt canoanele bisericesti pentru cei care se fac vinovati de trafic de fiinte umane?

— Prostitutia este considerata unul dintre cele mai grele pacate, fiind pedepsita, daca se poate spune asa, prin oprire de la impartasanie pana la excluderea din comunitate, dar aici e cazul sa fie vazuti la modul potrivit participantii si organizatorii acestui fenomen. Caci e vorba de traficanti, de cei care abuzeaza aceste tinere, care au partea lor de vina pentru faptul ca o tanara este acuzata de acest pacat. Dar pana la toate, exista spovedania, care e un procedeu de vindecare, dupa care vine impacarea cu sine. Este fericit omul care ajunge la starea de a identifica ce a gresit si recunoaste asta, dar aici e nevoie de multa chibzuinta, si e clar ca victimele traficului de fiinte umane sufera de pe urma socului, au diferite traume, si nu au o limpezime imediata de gandire, pozitionandu–se deseori eronat in societate. Aici preotii sunt cei mai indicati oameni care ar putea sa le ajute, caci proiectele de asistenta ale organizatiilor straine vor veni si vor pleca, dar Biserica ramane in satele noastre pentru totdeauna.

— Sunt tinerii prezenti in Biserici? Ajunge acest mesaj duhovnicesc pana la ei?

— In primul rand, acest mesaj nu este adresat in special tinerilor, ci diferitor grupuri de cetateni. Or, victimele traficului s–ar simti cel mai bine in familie, printre cei apropiati, ca sa revina la normal. De cele mai multe ori, insa, familiile sunt tocmai cele care le resping, sau chiar le–au determinat sa plece de acasa, fie ca parintii au fost cei care le–au vandut in prostitutie, fie ca acestia au fost niste rude sau niste oameni din aceeasi localitate, fie ca tatal sau vecinul a abuzat–o in copilarie, fie ca familiile lor sunt consumatoare de alcool sau droguri. La fel si comunitatile au nevoie de ajutor pentru a intelege ca stigmatizarea unei victime nu aduce nimanui un avantaj, si ca aceste persoane au nevoie de intelegere si de atitudine normala. Tocmai aici poate interveni preotul cu mesajul de toleranta si ajutorare.

— Ati venit cu aceasta idee la Chisinau, cat de receptivi au fost reprezentantii Bisericii din Moldova la acest mesaj?

— Am avut intalniri cu reprezentantii Mitropoliei Basarabiei si vreau sa remarc faptul ca am gasit o deschidere imediata la acest mesaj si ca exista toate posibilitatile initierii unui proiect de acest fel in R. Moldova. Sper in identificarea rapida a punctelor–cheie ale acestui proiect in Moldova si in cooperarea buna dintre OIM Moldova si preoti pentru combaterea, dar si pentru prevenirea acestui fenomen care a afectat atat de mult tarile noastre.

Interviu de Alina RADU


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com