Eu am fost detinut politic al regimului comunist. Dupa cum se stie milioane de persoane absolut nevinovate au fost represate si exterminate pentru simplul fapt ca nu erau de aceeasi parere cu grupul de criminali de la conducerea Uniunii Sovietice. Am fost acuzat de Tradare de Patrie (art. 54–1a), agitatie si propaganda antisovietica (art. 54–1b), crearea si apartenenta la o grupare antisovietica (art. 54–11). Impresioneaza! Cei care au avut de suferit ca si mine in Gulagul Sovietic, au fost colegii mei Dumitru Crihan si Nicolae Vrabie. Dupa parerea mea, singura noastra vina se considera faptul ca eram o generatie tanara de intelectuali basarabeni de origine romana. Puterea Sovietica era decisa sa distruga toata intelectualitatea autohtona, facandu–si mendrele in teritoriul ocupat care apartinea pe drept Romaniei.

Astfel, sovieticii si–au bagat ciubotele in sufletul meu si mi–au distrus viata. Cand am fost arestat de organele securitatii, eram un proaspat absolvent al Politehnicii, avand idei preconcepute ca voi trai omeneste pe teritoriul Moldovei. Nu a fost sa fie. Argumentele mele despre umanitarism si dreptate erau comentate astfel de anchetatori: "In aceste gogomanii (de fapt a pronuntat un cuvant abject pornografic) cred numai alde tine si prietenii tai." Au urmat repetate batjocuri si torturi. Ma apuca groaza cand imi amintesc.

Fara a fi judecat, mi s–a prezentat o hartie de instiintare ca am fost condamnat la 10 ani de privatiune de libertate. Dupa aceasta, am fost inchis prin zeci de inchisori, cunoscand astfel pe deplin Gulagul. Am muncit din greu la minele de arama. Dupa cinci ani si jumatate de detentie, mai exact dupa moartea calaului Stalin, am fost trimis la Chisinau. Aici, in 1956, am fost supus din nou anchetarilor. Intr–un tarziu am fost eliberat, dar fara drept de a mai locui in Moldova sau in orice alt oras de importanta regionala din URSS.

Peste cativa ani mi s–a permis sa revin la Chisinau, insa oricum am ramas sub supraveghere. Toata viata am trait cu frica in san, sa nu fiu din nou arestat. Mai mult decat atat, nu mi s–a permis sa–mi vizitez tatal si rudele apropiate care locuiau in Romania. Aceasta a insemnat regimul comunist pentru mine. Dar sa revenim la dusmanul omenirii democrate. Dupa cum vedem, atat fascismul, cat si comunismul au inecat in sange popoare intregi in numele poftei nesabuite de putere. De fapt, comunismul a depasit fascismul din toate punctele de vedere. Ar fi cazul sa pomenim Cartea neagra a Comunismului, intocmita de Stephane Courtois si sa ne dam seama ce reprezinta pentru umanitate acest regim.

Asadar, comunismul trebuie sa fie judecat ca si nazismul. Ar trebui initiat un proces judiciar impotriva ideologiei fascist–comuniste si a celor care o propaga.

Sistemul comunist trebuie scos in afara legii si fortat sa raspunda pentru foametea organizata atat in Rusia, cat si, la noi, in Moldova, pentru distrugerea intelectualitatii, pentru falsificari, acuzatii mincinoase, condamnari si executii fara judecata, pentru utilizarea torturii, orgnizarea lagarelor de concentrare. Represiunile leninist–staliniste au curmat vietile a peste douazeci de milioane de oameni.

Conducerea comunista a desfasurat o militarizare intensa a Uniunii Sovietice, care a condus la saracirea populatiei si la franarea dezvoltarii societatii. S–a instaurat o dictatura impotriva fiintei umane, impotriva onorii, demnitatii si libertatii.

Regimul comunist, care este una dintre categoriile fascismului, a fost cea mai mare forta antipatriotica, deoarece a distrus propriul sau popor.

Fost detinut politic,
Nicolae Abageru