Nr. 47 (7 iulie 2005)

 Editorial

Pompeiul Moldovei
Duminica avem alegeri. Chisinaul si periferiile trebuie sa–si realeaga primarul. Continuare 

Mostenirea
Marti la OSCE a fost inaugurata o expozitie de arta a regretatului Andrei Sarbu. Inaugurarea a avut loc in sala, in care, cu cativa ani in urma, judecatorii CEDO au audiat martorii in cazul Ilascu. Continuare 

Mostenirea

«Nu accept jumatatile de valori», Antonina Sarbu

Marti la OSCE a fost inaugurata o expozitie de arta a regretatului Andrei Sarbu. Inaugurarea a avut loc in sala, in care, cu cativa ani in urma, judecatorii CEDO au audiat martorii in cazul Ilascu. Atunci delegatia Rusiei a insistat ca la proces sa fie adus un traducator din moldoveneasca in romana, iar acum, la aceasta inaugurare traducatoarea de engleza a OSCE a putut vorbi doar in rusa, in timp ce finlandezul Matti Sidoroff a vorbit in romana, iar romanul Andrei Vartic a parasit contrariat sala. Au urmat aprecierile, dezaprobarile, susotelile de la inaugurare care faceau ecou cu marturiile de la acel proces. Oaspetii expozitiei s–au lansat in dezbateri despre limbi, popoare, culori, arte si politica.

In acest amalgam lumesc, doua suflete au stat mute intr–o verticalitate indubitabila, doua fiinte care, aparent transparente, erau vazute in acea sala din oricare punct nu ai fi privit. Doua suflete care nu s–au mai dezlipit, oricat de crud ar fi lovit in ele nefiinta, suferinta, anii si despartirea. Era sufletul lui Andrei Sarbu, respirand neauzit din tablourile cu fasii infinit de albastre si, lipit de aceste tablouri, cu tot cu inima, sufletul Antoninei Sarbu, care in starea ei de fiinta fizica a stat dosita la inaugurare dupa o coloana de marmora, dar in stravezia ei intimitate era langa paleta celesta, plina de albastru a lui Andrei.

Nimeni nu a intrebat de ce sta Antonina langa coloana rece, in timp ce criticul de arte Constantin Ciobanu a vorbit o jumatate fierbinte de ora despre artistul incomparabil pe care a avut sa–l nasca Moldova. Nimeni nu a putut influenta tacerea Antoninei, si ea, precum a zis criticul Ciobanu despre tablourile lui Andrei, ca "nu sunt nici optimiste, nici pesimiste", ci sunt reale, deci ea ramane la fel ca si aceste tablouri, ea traieste starile lor.

Cunosc proprietari de pinacoteci private si valoroase din Chisinau si din lume, care au bani si care privesc cu jind acerb aceste tablouri. Sunt opere care pot infrumuseta galerii si palate, dar Antonina nu se va desparti de nici una. Tablourile sunt descrierea fizica a sufletului lui Andrei, sunt mostenirea ei, a baiatului ei, Cristian si a nepotului ei, Sebastian. Este comoara langa care ei stau de garda si indura lipsa si lipsurile lui Andrei.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com