Maine, 8 iulie, se implineste un an din momentul in care CEDO a pronuntat Hotararea cu privire la grupul Ilascu. Tiraspolul i–a condamnat pe cei patru detinuti pentru "propaganda antisovietica si nerecunoasterea rmn", avocatii au spus inca din 1993 ca e nevoie de un proces la CEDO. Expertii considera cazul Ilascu drept cel mai rasunator proces, Curtea de la Strasbourg a decis in premiera ca Rusia este culpabila, iar Moldova "nu a facut nimic din 2001 pana in 2004" pentru eliberarea detinutilor. La un an de la pronuntarea Deciziei CEDO, Eudochia Ivantoc asa si nu a fost primita de presedintele Voronin, iar Andrei si Tudor mai sunt in detentie ilegala.

"Este unul dintre cele mai rasunatoare procese pe care le–a avut practica judiciara a Moldovei, este un proces–lectie pentru avocati, judecatori, procurori si chiar pentru cetateni", ne–a spus Gheorghe Amihalachioae, unul dintre avocatii grupului Ilascu la procesul ilegal de la Tiraspol din 1993. "Atunci am tinut si un discurs in Parlament, in care am declarat ca procesul de la Tirapsol este ilegal si ca unica instanta, care se poate pronunta obiectiv in acest caz, ar fi Curtea Europeana de la Strasbourg", a mai spus Gheorghe Amihalachioae, care in 1993 era si deputat in Parlamentul Moldovei.

Un alt avocat al acestui grup, Ion Casian, l–a aparat chiar pe Andrei Ivantoc, care este detinut deja de 13 ani in inchisoarea de la Tiraspol. Ion Casian a pastrat si ne–a prezentat toate actele cu privire la acel proces. Atunci cand au fost arestati membrii grupului Ilascu, Prezidiul Colegiului Avocatilor din Moldova, vicepresedintele caruia era dl Casian, a emis o declaratie in care era blamat acest act de incalcare a drepturilor omului, in care se spune: "Suntem ingrijorati de soarta detinutilor politici din grupul Ilascu, care sunt retinuti fara motive legale de autoritatile anticonstitutionale de la Tiraspol, mai ales de cererea procurorului Averina de a–i condamna pe trei patrioti nevinovati la moarte". In aceeasi declaratie se arata ca aceasta retinere nu este decat o "inscenare politica, condamnata de intreaga lume".

Ion Casian ne–a spus ca atunci, in 1993, a avut cateva intrevederi cu Andrei Ivantoc, dar care s–au desfasurat cu incalcari ale legislatiei. "Desi legea permite persoanei dreptul la intrevederi separate cu avocatul, in preajma noastra au stat mereu gardieni, care ne–au cerut sa vorbim in limba rusa si care au intrerupt intrevederile oricand au vrut, chiar daca nu reusisem decat sa ne salutam", ne–a declarat Ion Casian. Avocatii grupului Ilascu au descoperit prea multe incalcari procesuale si au incercat sa solicite respectarea legislatiei. Ei au stabilit ca Averina, procurorul de acuzare, si Averin, procurorul care a condus ancheta, erau sot si sotie, ceea ce contravine legislatiei, totodata traducatorii din rusa nu puteau vorbi nici romaneste, nici "moldoveneste". Unul dintre principalii martori a fost tinut in detentie mai multe luni, depozitiile acuzatilor au fost smulse dupa saptamani de tortura, asmutiri cu cainii, interogari interminabile, provocari si insinuari de executie.

"Am incercat toate procedeele cu putinta, sa recuzam judecatorul, procurorul, translatorul, sa cerem transferarea procesului intr–o instanta legala, sa cerem respectarea legislatiei Moldovei, de care se foloseau chiar ei in acel proces, dar nu a fost posibil nimic", spune Ion Casian, amintindu–si de fobia si isteria din jurul acestui caz, cand sala de cultura a uzinei "Kirov", unde avea loc procesul, era inconjurat de trupe speciale, pe acoperis stateau lunetisti, iar de–asupra Tiraspolului zburau, in suspans, elicoptere militare. Avocatii, ca si acuzatii, nu au fost cel putin luati in consideratie de organizatorii procesului. "Am inteles ca aveau nevoie de noi, doar pentru ca sa dea o tenta legala acelui proces, doar pentru ca sa declare ca a fost respectata procedura si apoi sa se laude ca nici cei mai buni avocati din Moldova nu au reusit sa apere membrii acestui grup. Am discutat despre aceasta cu detinutii nostri si am decis sa ne retragem, ca sa nu contribuim la legiferarea acelui proces ilegal", ne–au mai spus Ion Casian si Gheorghe Amihalachioae, adaugand ca desi Moldova abia fusese creata ca stat, speranta juristilor consta in suportul din partea comunitatii internationale pentru promovarea drepturilor omului in corespundere cu Declaratia Universala.

In acelasi timp, chiar impostorii de la Tiraspol au facut nenumarate referinte la actele si instantele internationale, utilizand prevederile acestora impotriva drepturilor elementare ale omului. In materialele dosarului, initiat de autoritatile separatiste la 23 aprilie 1992, se spune ca "ancheta a stabilit" ca Ilie Ilascu, "dupa proclamarea rmn la 2.09.90, ca succesoare a RASSM si RSSM, in corespundere cu actele internationale de drept, cu Statutul ONU, cu Declaratia Universala pentru Drepturile Omului, in pofida legalitatii rmn a desfasurat activitati cu scopul de distruge puterea sovietica. Astfel Ilascu a chemat deschis la rasturnarea puterii sovietice in rmn, in scopul lichidarii statalitatii rmn. Ilascu a chemat deschis la nerecunoasterea rmn, cerand oamenilor sa nu se supuna autoritatilor rmn". Sub aceleasi acuzatii au incaput si ceilalti membri ai acestui grup. Tot in acest dosar se spune ca membrii grupului Ilascu "la invinuirile aduse nu au recunoscut ca sunt vinovati, au refuzat sa depuna marturii, referindu–se la nerecunoasterea rmn si a organelor ei de putere". Procurorul rmn a alaturat la dosar o decizie a rmn de a utiliza Codul Penal (CP) si Codul de Procedura Penala (CPP) al R. Moldova, deoarece la acel moment ei se foloseau de aceste acte.

Ion Casian ne–a spus ca unele articole din acele coduri erau deja inexistente la acea etapa, mai ales cele care vizau pedepse pentru agitatia antisovietica sau participarea in organizatii antisovietice. Cu toate acestea dosarul Ilascu asa si contine acuzatii in baza art. 69 si 67 care prevad pedepse anume pentru acest fel de infractiuni.

Totodata, atunci avocatii stabilisera mai multe implicari ale Rusiei si Ucrainei in sustinerea autoritatilor rmn in acest proces, deoarece institutii si laboratoare din aceste tari au efectuat expertize militare si medicale la cererea rmn. Ion Casian spune ca dosarul de la Tirapsol contine mai multe acuzatii desarte cu privire la implicarea militara a Romaniei in sustinerea acestui grup. "La un moment dat s–a spus ca o luneta era de productie romaneasca, doar pentru ca avea denumirea scrisa cu litere latine", spune Ion Casian, adaugand ca dosarul Ilascu a constituit in intregime un act de presiuni asupra Moldovei si Romaniei prin acuzatia de implicari in acte de terorism, in timp ce Federatia Rusa si–a dorit si a izbandit mentinerea de facto a armatei ruse si a influentei pe teritoriul Moldovei pana azi.

Abia peste 12 ani, adevarul a fost pronuntat, implicarea Rusiei fiind stabilita de CEDO prin cererea ca Rusia sa elibereze neconditionat detinutii, platindu–le si despagubiri pentru toti acesti ani de detentie ilegala. Insasi Rusia a recunoscut tacit aceasta vina, achitand suma daunelor.

"Este intr–adevar unul dintre cele mai rasunatoare cazuri in practica judiciara nu doar a Moldovei, ci si a Curtii Europene", sustine Vlad Gribincea, unul dintre avocatii grupului Ilascu la CEDO. El spune ca a fost dovedita si pronuntata, pentru prima data, culpabilitatea Rusiei, spunandu–se ca regimul de la Tiraspol se afla sub controlul efectiv al autoritatilor de la Kremlin.

Pe langa aceasta, Curtea Europeana a utilizat in premiera obligarea pozitiva a unui stat pentru a elibera detinutii aflati in captivitate in propria tara, precum si obligatia negativa a Federatiei Ruse de a nu viola drepturile petitionarilor. Totodata, completul de judecata de la CEDO a spus, pentru prima data, ca neeliberarea petitionarilor ar constitui o violare a art.46 al Conventiei cu privire la drepturile omului.

Cu toate ca deja de un an aceasta mare Decizie a intrat in vigoare, Andrei Ivantoc si Tudor Popa mai sunt in inchisorile transnistrene. "Se pare ca Moldova nu a facut intotdeauna tot ce a putut pentru a–si elibera eroii si martirii", a spus avocatul Casian. In acelasi context Vlad Gribincea a spus ca "CEDO a stabilit ca din mai 2001 pana la pronuntarea Hotararii din iulie 2004 autoritatile R. Moldova nu au mai intreprins nimic pentru eliberarea detinutilor, deoarece Curtea nu a mai primit nici un document care ar dovedi acest efort, cum a fost in cadrul guvernelor de pana la 2001, care au prezentat apeluri si petitii catre Federatia Rusa, ONU sau institutii europene".

Ieri, Eudochia Ivantoc ne–a spus ca a adresat din nou cererea de a fi primita de catre presedintele Voronin, nu mai stie a cata oara in ultimul an, dar inca nu stie daca va fi primita.

Alina Radu