Duminica avem alegeri. Chisinaul si periferiile trebuie sasi realeaga primarul. Problema cea mare, insa, nu e daca se va face sau nu, ci cum se va face si cine va determina, pana la urma, soarta acestor alegeri, daca nu cumva ea a si fost deja determinata? Teama mie ca jocul dea alegerile la Chisinau sa incheiat cu mult inainte de lansarea campaniei electorale. Orice om atent la evenimente nu poate sa nu observe lipsa acuta a unei atmosfere electorale in capitala. Ceea ce a facut pe parcursul acestei luni massmedia numai nu campanie electorala poate fi numita. Ramane prea mult loc pentru interpretare si pentru suspiciune. Lucrurile se fac mai mult de forma decat din interes electoral propriuzis. O simpla evaluare a presei de partid, in special a partidelor care siau anuntat propriii candidati (cu mici exceptii PCRM), ne sugereaza ideea ca duminica vom avea de demolat niste aranjamente electorale foarte bine puse la punct si corelate la cel mai inalt nivel in stat. In plus, "sondajele de opinie", jucate, de la o saptamana la alta, ca cel mai prost "durak", nu fac decat sa ne intareasca in convingerea ca dupa afacerea politica din 4 aprilie 2005, functia de Primar general al Chisinaului a fost si ea sacrificata acelorasi "interese nationale", ca si cea de presedinte al R. Moldova. Si, totusi...
Problema cea mare a Chisinaului nu e primarul. Problema cea mare a Chisinaului este statutul acestuia, adica modul in care este tratat de la "varf". De mai multi ani, Chisinaul a devenit, volens, nolens, ostatecul puterii centrale, fara drept la identitatea sa de orascapitala si la toate drepturile cear trebui sa rezulte din acesta. La capitolul respectiv, PCRM a comis o grava eroare si continua sa ramana restant fata de Chisinau. Presedintele statului a trecut problema disonantelor politice dintre puterea centrala si cea municipala pe seama orasului, naufragiind bugetul, imaginea, perspectivele si ritmurile de viata ale acestei urbe si a celor ce o locuiesc. Supararile (interesele) intre "puteri" au trecut in dizgratie, iar dizgratiile in razboi, Chisinaul aflanduse, de la 2001 incoace, in stare permanenta de suspans legal: un orascapitala fara statut de orascapitala. Nota la "purtare" pentru guvernare nu poate fi alta decat "doi". Chisinaul nu este doar fata Primarului de Chisinau. El este, in egala masura, dar poate ca mai mult decat in egala, si a presedintelui statului, caresi are resedinta in acest oras, traieste in el, respira acelasi aer, circula pe aceleasi strazi si, in plus la toate, mai primeste, din cand in cand, si delegatii oficiale. E bine ca exista Cricova acest model retusat (preluat din epoca trecuta) de evadare din Chisinau, pentru a nu te face de ras in fata strainilor. Faptul ca presedintele Voronin sia improvizat Chisinaul sau de familie la Condrita si un alt Chisinau, pentru oaspeti, la Cricova, poate ca sii salveaza intrun fel reputatia, dar nu si situatia. Bunele traditii ale lumii sunt altele. Si in vechea traditie a domnitorilor Moldovei (daca nu se doresc amintite, cumva, alte experiente ale lumii) care au onorat dintotdeauna cetatile de scaun. Spre regret, la noi nu e ca la toata lumea.
Duminica avem alegeri. Presedintele statului, prin candidatul PCRM, pretinde orasul. Nu stiu daca pentru al onora. Banuiesc ca pentru altceva. Interesele presedintelui sunt pentru Chisinaul pe care sil doreste sie si nu pentru Chisinaul pe care nil dorim noua. Asta este ceea ce ne deosebeste si cred ca din asta trebuie sa reiesim in decizia noastra de duminica. Stiu si presimt ca lumea este suprasaturata de promisiuni electorale, de culori si simboluri politice, de candidati fatarnici si mascati, de mizerie, promisiuni si lipsa de perspectiva. Dar va trebui sa facem duminica ceea ce, poate, nu vom vrea sa facem cel mai mult sa mergem la alegeri. Chiar daca neam saturat, chiar daca am obosit de ele, chiar daca ne e scarba de atatea alegeri si nu mai credem in nimic, duminica trebuie sa mergem la alegeri. Avem de unde alege. Si nu vom gresi niciodata, alegand pe altul decat pe cel pe care sil doreste puterea. La ce ar trebui sa ne gandim, plecand la votare? Mai putin sau aproape deloc la noi si mai mult sau in totalitate la copiii nostri si la viitorul lor.
In cazul in care ne va fi lene, somn, vom vrea distractii sau nu vom vrea nimic, Chisinaul are toate sansele sa repete soarta Pompeiului, dupa eruptiile vulcanice catastrofale ale Vezuviului. Desigur, in alte conditii, sub o alta forma, cu altfel de jertfe, dar cu acelasi, in esenta, rezultat.
Petru AMARIEI