In preajma alegerilor parlamentare din anul curent, Ministerul de Interne a atentionat opinia publica ca s–ar pune la cale atentate la securitatea statului si a presedintelui. Pentru a provoca panica, prin diferite localuri din Chisinau au fost raspandite sticle cu inflamabil, gen "coctailuri Molotov". In timp ce politistii se cazneau sa depisteze conspiratorii, expulzand din republica mai multi cetateni straini, banuiti ca ar prezenta un real pericol, mai–marii MAI au pus cireasa pe tort — scotand la vanzare, la preturi derizorii, o partida impunatoare de arme, printre care si pistoale–automat Kalasnikov. Cu toate ca procedura de intrare in posesia unei arme este destul de anevoioasa, armele s–au vandut ca painea calda.
La 24 februarie curent, cu doua saptamani inainte de alegeri, magazinul "Pulbere", specializat in comercializarea armelor, a pus in vanzare o partida de 200 de arme, care fusesera depuse benevol de cetateni, confiscate sau ridicate in diferite imprejurari de catre reprezentantii organelor de drept. Aceasta partida, dupa cum am aflat, este cea mai mare din cate au fost scoase pana acum la vanzare de catre MAI. In numai doua zile, s–au vandut aproape 100 de unitati. Armele costau intre 170 si 2000 de lei bucata. Iar cumparatorii, in mare parte, au fost ofiteri superiori ai MAI. Unii dintre ei au achizitionat cate doua, trei si chiar cate patru arme. Sa fi luat in serios superiorii MAI un eventual pericol, de s–au grabit sa se inarmeze?
De–a dreptul ingrijorator, daca tinem cont de perioada in care s–au vandut armele, este faptul ca in tranzactie au fost expuse, de asta data, si trei pistoale–automat Kalasnikov — AKCÓ (!). Astfel de arme performante, cu mari capacitati de distrugere, sunt in dotarea unitatilor militare de elita, iar legislatia R. Moldova interzice comercializarea lor. Daca tinem cont ca armele au fost procurate de ofiteri ai MAI, nu putem sa nu ne intrebam: la ce le–ar servi pistoalele–automat, daca ei sunt deja dotati cu arme? Admitem ca unii bravi politisti sunt pasionati de arme si ca le–ar placea sa le demonstreze, in calitate de pasnici colectionari, pe vreun perete incarcat cu arme de epoca sau de vanatoare. Insa procurarea de catre un politist a unui automat Kalasnikov denota deja pasiune pentru altceva, or, acestea sunt arme de lupta si nu de aparare.
Armele, dintre care, potrivit documentelor, o buna parte erau pistoale si revolvere de colectie, au fost vandute la preturi de zeci de ori mai mici decat cele existente pe piata specializata din Chisinau, inclusiv in magazinul "Pulbere". Cu atat mai mult ca, printre armele vandute, se regaseau marci renumite, cum ar fi Mauser, Galant si Nagan, produse in 1883–1922. De altfel, pana in 1990, armele nu aveau imprimate vreun numar de identificare, acestea fiind calificate drept obiecte unicat. De regula, aceste revolvere costa foarte scump. In cazul respectiv, insa, potrivit actelor oficiale, magazinul "Pulbere" a vandut, de exemplu, Mauser–ele cu 170 de lei, Nagan–urile (44 unitati) — cu 400 lei, TT–urile (34 bucati) au costat ceva mai scump — 1200 lei. De asemenea, la un pret de pana la 2000 de lei, au fost vandute si alte pistoale si revolvere, cum ar fi Pegas, CZ, Walther, Baikal, Kevin, Glock, Beretta, Styer, Colt, Ruger, Arminius, Holek, Taurus. Cat priveste pistoalele–mitraliera Kalasnikov — AKCÓ, in tranzactia respectiva, acestea costau 320 de lei bucata (!).
In partida scoasa la mezat erau si arme din cele doua razboaie mondiale, unele dintre ele avand si inscriptie nominala. Bunaoara, un pistol Nagan, fusese daruit fostului comandant militar, Mihail Frunze, de catre Iosif Stalin. Arma respectiva, dupa cum ne–au spus chiar angajatii MAI, a facut parte din fondul unui muzeu inchis. Aceasta, ca si celelalte unicate, a fost vanduta cu 440 lei.
Ne–am interesat la alte magazine din Chisinau si am constatat ca aceleasi arme se vand la preturi de cateva ori mai mari. De exemplu, pistoalele CZ, Walther si Baikal costa intre 250 si 400 de euro; Kevin, Glock, Beretta — 400–1000 euro, iar Styer, Colt, Ruger pot fi cumparate la pretul de 1000–3000 de euro. Revolverele Arminius, Holek, Taurus costa de la 500 la 700 de euro, iar Ruger, Walther — 800 de euro.
Reporterii CIN au reusit sa afle ca afacerea cu armele a fost dirijata la nivel oficial de catre prim–viceministrul de Interne, Vladimir Botnari, el fiind presedintele Comisiei republicane pentru evaluare, bonificare si rebutare a armelor individuale. De altfel, pana a ajunge in vitrinele magazinelor specializate, armele fara stapan si fara acte de insotire sunt examinate de comisia respectiva, care, in ultima instanta, decide ce arme pot fi comercializate si la ce pret. Comisia, creata prin hotarare de Guvern, se intruneste de cateva ori pe an, din ea facand parte: Eugen Axentiev, sef de directie (vicepresedintele comisiei), Nicolae Macovei, specialist principal MAI, actualmente vicecomisar al sectorului Centru, Igor Fondos, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Victor Cojocari, Departamentul Standardizare si Metrologie, Alexandru Soscenco, directorul magazinului "Pulbere", Vladimir Rojic, mester armurier, Simion Istrati, Societatea Vanatorilor si Pescarilor si Mihai Coca, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale.
Din discutiile cu unii dintre membrii comisiei, am aflat ca decizia de a transmite lotul respectiv de arme spre vanzare a fost luata inca la 16 decembrie 2004. Acestia insa nu au putut explica de ce oficialii MAI au taraganat punerea in vanzare pana la 24 februarie 2005. Din cate am reusit sa aflam, membrii comisiei din afara MAI nu au putere reala de decizie in cadrul acesteia, pentru ca "totul se hotaraste de cei de la MAI". "Noi nu suntem decat observatori. Ni se arata armele din depozit, insa, daca nu suntem specialisti, nu intelegem mare lucru", ne–a declarat Igor Fondos, reprezentantul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat in comisia respectiva, precizand ca "de evaluarea armelor se ocupa specialistii Departamentului Standardizare si Metrologie, mesterul armurier si cei de la Ministerul de Interne". Un alt membru, Mihai Coca de la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale ne–a spus ca a contestat de la bun inceput prevederile unor acte juridice de care se conduce comisia si de atunci nu a mai participat la nici o sedinta. Ca sa aflam cine totusi a dat unda verde vanzarii pistoalelor–automat am incercat sa discutam cu reprezentantii MAI . In anticamera prim–viceministrului de Interne, Vladimir Botnari, care este presedintele comisiei, ni s–a promis ca vom fi "contactati de indata ce dl Botnari va fi disponibil", lucru care nu s–a mai intamplat. Vicepresedintele comisiei, Eugen Axentiev, care, potrivit surselor noastre, a semnat toate deciziile in numele comisiei, nu a fost de gasit la nici unul din numerele de telefon pe care ni le–a oferit Serviciul de presa al MAI. Un alt reprezentant al Internelor, Nicolae Macovei, aflat la tratament intr–un spital, ne–a declarat ca ne ofera informatia ce ne intereseaza doar daca are acordul ministrului Gheorghe Papuc. Intrebat pentru ce si–a procurat tocmai patru arme de foc, Macovei ne–a replicat scurt: "Ca sa va spun ce am procurat si pentru ce, in primul rand, trebuie sa intreb seful." La magazinul "Pulbere" directorul nu e de gasit, iar vanzatoarele afirma ca ele, personal, niciodata nu au avut in vanzare automate Kalasnikov. "Alte informatii — la sef!" — ne–au trimis acestea.
Printre cei care si–au procurat arme, dupa cum am aflat, sunt si alti membri ai comisiei respective. Igor Fondos, de exemplu, si–a cumparat un pistol Pegas cu 300 de lei. Atat membrii comisiei, cat si cei din conducerea MAI, fiind interesati in procurarea armelor, au stabilit intentionat un pret derizoriu la armele puse in vanzare. Ei au stabilit preturile si…tot ei au cumparat. Ieftin, desigur. E sau nu, in acest caz, un conflict clar de interese, care adie a coruptie si, potrivit legislatiei in vigoare, comporta pedeapsa penala?
In incercarea de a depana ghemul legat de partida de arme scoasa la mezat la preturi simbolice, am constatat ca toate formalitatile si evidenta armelor de foc e in mainile MAI. Ministerul acorda licente, efectueaza expertize, evalueaza, inregistreaza si comercializeaza armele de tot soiul si pe de–asupra mai are si competenta de a controla aceste activitati. MAI detine monopol total asupra armelor de foc. Surse sigure din organele de drept sustin ca din acest considerent, circulatia armelor de foc, practic, nu poate fi verificata de alte structuri si, respectiv, nu se poate interveni in caz de abuzuri sau alte ilegalitati admise de catre angajatii MAI. Aceleasi surse au lasat sa se inteleaga ca o parte din armele confiscate ajung iarasi in mainile celora de la care au fost ridicate. Cu atat mai mult ca unii fosti si actuali angajati ai MAI s–au laudat in anumite cercuri ca ar detine arme care au apartinut unor renumiti capi ai lumii interlope.
Din mai multe surse am reusit sa aflam ca organele de drept au in vizor cateva retele de traficanti de arme. Se presupune ca printre cei care le protejeaza ar fi si persoane cu functii inalte in actuala guvernare, care reusesc, surprinzator, sa se mentina in functie. Un raport serios in acest sens, potrivit surselor noastre, a ajuns si pe masa presedintelui tarii, numai ca, dupa aceasta nu a urmat nimic.
Centrul de Investigatii Jurnalistice
(www.investigatii.md)