cu Grigore Ciobanu din Causeni,
fost deportat in lagarele staliniste
 |
| Grigore Ciobanu |
Acum cateva zile, dl Grigore Ciobanu, din Causeni, a facut un drum la Chisinau "in cautarea dreptatii", cum ne–a explicat chiar el. Un barbat de varsta a treia, avand copii mari deja, a ajuns sa caute dreptate pentru unul dintre feciorii sai, arestat pe nedrept in perioada Sfintelor Pasti. El a trecut pe la Presedintie, pe la Parlament, pe la Procuratura, pe la Ministerul Justitiei, ajungand si la Ziarul de Garda. Dl Ciobanu avea mai multe scrisori care contineau cronica absurda a unui arest nelegitim. Reactia barbatului era una de durere si deznadejde, pentru ca subiectul vizeaza retinerea feciorului sau.
Ma adresez catre Dumneavoastra, in speranta ca, personal, veti lua cunostinta de plangerea mea si nu o veti transmite spre examinare celor pe care ma plang. Inca in 1994, feciorul meu, Andrei Ciobanu, a plecat in Romania la studii. Acolo a invatat la Universitatea Tehnica din Cluj–Napoca. Tot acolo s–a casatorit cu Roxana Borcan, cetateana a Romaniei. Astfel, Andrei a ramas in Romania. De 11 ani deja munceste in or. Turda. In tot acest rastimp, venea in R. Moldova pe un timp foarte scurt, cam de doua ori pe an, de obicei, de sarbatori.
Aceasta este, de fapt, un preambul al scrisorii lui Grigore Ciobanu. Subiectul expus in continuare, fiind unul despre care toti membrii familiilor lui Andrei si a Roxanei ar vrea sa uite, insa, deocamdata, nu pot. Ultima sarbatoare de Pasti a fost pentru ei toti cea mai sumbra din viata. "Nici in Siberia, unde, impreuna cu parintii fusesem deportati in perioada stalinista, nu am avut o astfel de "sarbatoare"", isi aminteste Grigore Ciobanu.
Pe data de 29.04.2005, feciorul Andrei, impreuna cu nora Roxana, s–au pornit cu automobilul din or. Turda, Romania, la Causeni, in R. Moldova, unde impreuna cu parintii, fratii, surorile, impreuna cu toate rudele urmau sa intalneasca Sfintele Sarbatori — Invierea Domnului nostru Isus Hristos.
La frontiera Albita–Leuseni, insa, Andrei a fost retinut. Dupa patru ore, a fost "transmis" in mainile maiorului de politie Oltu, din Anenii Noi. Maiorul Oltu i–a spus lui Andrei ca este arestat pentru un furt al unei motociclete, care s–a produs la 06.05.1998. Potrivit lui Oltu, Andrei era dat in urmarire penala. Pe numele lui, chipurile, Judecatoria Anenii Noi eliberase si un mandat de arest.
Pe 30.05.2005, la ora 7.30, Grigore Ciobanu, tatal lui Andrei, a ajuns de la Causeni la sectorul de politie din Anenii Noi. Politistul de serviciu l–a indreptat la procurorul Procuraturii Anenii Noi, Nicolaev, si la anchetatorul cazului furtului motocicletei, locotenent–major de politie, Bobrov. In acea dimineata, la 9.30, la sediul de politie Anenii Noi a venit procurorul Nicolaev.
M–am adresat lui Nicolaev. I–am explicat ca, sunt 11 ani de cand feciorul meu, Andrei Ciobanu, este domiciliat in Romania, acesta fiind primul motiv din care nu ar fi putut participa, la 6 mai 1998, la furtul motocicletei. El venea in Moldova de 1–2 ori pe an, pentru o perioada scurta de timp, fiind tot timpul in sanul familiei, la Causeni. In satul Mereni, Anenii Noi, la ai sai 28 de ani, nu a fost niciodata. Mai mult chiar, nici nu stie unde se afla aceasta localitate. Nu voi uita niciodata raspunsul procurorului Nicolaev, pe care il redau cuvant in cuvant: "Feciorul dumitale e un bandit si un talhar. De zeci de ori el trecea frontiera Moldovei, facea jafuri si fugea in Romania. La voi, la Causeni, nici nu se arata."
Auzind aceste vorbe, i–am propus procurorului Nicolaev sa verifice la frontiera cu Romania toate trecerile lui Andrei Ciobanu din Romania in R. Moldova si inapoi, rugandu–l sa cerceteze cu deosebita atentie perioada din jurul datei de 6.05.1998. Citez aici, cuvant in cuvant, raspunsul procurorului Nicolaev. "El, (adica Andrei Ciobanu), le dadea bani la lucratori la frontiera si, astfel, nu–i inregistrau trecerea. El nu este singurul caz. Anual, pentru astfel de fapte, noi punem la inchisoare sute de lucratori de la frontiera."
Grigore Ciobanu isi aminteste ca, exact atunci cand i–a fost dat sa auda aceste cuvinte, si–a amintit de Siberia anilor 1949–1957, unde fusese deportat. "Acolo, exact asa vorbea cu noi "nadzerateli". Dar, in Siberia eram oameni fara de drepturi, oameni de nimic. Pentru orice cuvant, oricat de neinsemnat, militia lua persoana si, dupa aceea, nu se mai auzea nimic despre ea. Pana nu demult credeam ca numai "nadzeratelii" si numai militia anilor '50, din Siberia, nu avea nevoie de dovezi pentru ca omul de rand sa fie arestat si inchis. Procurorul Nicolaev, insa, mi–a demonstrat, prin vorbele sale si prin felul in care s–a efectuat supravegherea anchetei furtului motocicletei, ca, in Moldova anilor 2005, in organele care imi apara drepturile de cetatean, ale mele si ale feciorului meu, sunt persoane la fel ca si cele carora le ziceam "nadzerateli". Cu toata sinceritatea vreau sa cred ca ei vor disparea, totusi, intr–un viitor apropiat."
La 10.30, pe data de 30.04.2005, cu ajutorul avocatului Buga, l–am anuntat telefonic pe anchetator, locotenent major de politie, Bobrov, ca cetateanul Andrei Ciobanu a fost arestat, pe motiv ca era dat in cautare, conform anchetei, in legatura cu furtul unei motociclete care a avut loc la 6.05.1998, in satul Mereni. L–am anuntat ca avem destule dovezi ale faptului ca Andrei nu–i cunoaste pe infractorii Scobioala si Leca si ca nu a participat la furtul motocicletei. L–am rugat sa se prezinte la sediul politiei din Anenii Noi, gandindu–ma ca, desi e sarbatoarea Sf. Pasti, politia, procuratura si judecatoria erau de serviciu, astfel incat, demonstrand nevinovatia arestatului lui Andrei, mandatul de retinere al acestuia ar fi putut fi anulat, iar fiul nostru, ar fi putut intampina Sfintele Sarbatori in cercul familiei si nu in celula inchisorii. Raspunsul anchetatorului Bobrov a fost scurt si concis. El ne–a anuntat ca are zi de odihna, sugerandu–ne ca, daca vrem, putem veni la sediul comisaritului de politie Anenii Noi pe 1 mai…
Astfel, familia Ciobanu, fara sa–si vada fiul inchis pe nedrept in izolatorul politiei din Anenii Noi, a revenit la Causeni pentru ca, a doua zi, sa reia totul de la inceput.
Pe 1 mai, la 8.00, impreuna cu nora Roxana, ne–am prezentat in biroul lui Bobrov, unde, in 10 minute, i–am demonstrat anchetatorului ca Andrei Ciobanu, anul nasterii 1977, domiciliat pe str. Petre Vechi, 46, din Causeni, nu a facut serviciul militar si nici nu se afla in Moldova pe data de 6 mai 1998. Astfel, nu a putut fi complicele infractorilor Scobioala si Leca care, in cadrul anchetei, au indicat ca un oarecare Andrei Ciobanu, din Causeni, cu care ei au facut serviciul militar in unitatea de pe str. V. Lupu din Chisinau, a fost cel
de–al treilea participant la furtul motocicletei. I–am spus lui Bobrov: "Oare chiar in toti acesti 8 ani de zile, de cand este anchetat cazul rapirii motocicletei, nu au putut colabora cu comisariatul de politie din Causeni?" Raspunsul lui Bobrov a fost urmatorul: "Ada–mi certificat de la comisariat ca feciorul dumitale nu a facut armata, ada–mi si adeverinta de recrut! Atunci vom vedea ce vom face."
Din acea clipa a inceput si cosmarul Elenei Borcan, cetateana a Romaniei, mama–soacra a lui Andrei. Femeia, in varsta de 70 de ani, si–a lasat acasa sotul grav bolnav si a pornit la drum, pentru a–l scapa pe ginere de la pedeapsa naprasnica. Timp de 36 de ore, ea a adus din or. Turda, Transilvania, adeverinta de recrut a lui Andrei. Adeverinta, insotita de un certificat eliberat de comisariatul militar din Causeni, potrivit caruia Andrei Ciobanu nu a facut niciodata armata, i–au fost inmanate anchetatorului Bobrov. Era 3.05.2005. Astfel, dupa circa 80 de ore de arest abuziv, Andrei Ciobanu a fost transferat in arest la domiciliu si doar pe 5 mai a fost eliberat completamente, adica a fost scos de sub urmarire penala. In aceeasi zi i–a fost inmanat si documentul necesar pentru prezentarea la frontiera, fara de care nu putea reveni la el acasa, la Turda.
Pentru a demonstra nevinovatia sotului, timp de cateva zile, Roxana Borcan a efectuat munca anchetatorului Bobrov. Astfel ea, la volanul propriului automobil l–a plimbat pe anchetator jumatate de Moldova: satul Mereni, raionul Anenii Noi, unde l–au cautat pe Scobioala, un sat din raionul Orhei, unde l–au cautat pe Leca, satul Tocuz, unde au cautat alta persoana cu numele Andrei Ciobanu, penitenciarul din Cahul, unde l–au cautat pe acelasi Leca. Desi nu sunt conforme legislatiei in vigoare, aceste drumuri mai pot fi intelese, ceea ce nu putem spune despre drumul pe care Roxana a trebuit sa–l faca pana la Telita, la vreo 20 km de Anenii Noi. Asta s–a intamplat pe 2.05.2005, cand feciorul meu, sotul Roxanei, din vina anchetatorului, statea inchis in celula izolatorului, in loc sa stea cu parintii si rudele la masa de Pasti, iar Bobrov, facand uz de functia sa, a insistat ca Roxana sa–l duca la Telita, la parintii sai, pentru a sarbatori Pastele impreuna cu ei. Parerea mea e ca numai un om fara rusine ar putea abuza in acest hal de victima sa. Apropo, din calitatile morale reies si calitatile profesionale ale anchetatorului Bobrov.
P.S. Ma intreb: cum de, intr–un caz atat de simplu, s–a admis atata nedreptate, atatea incalcari ale legislatiei R. Moldova? Cum de s–a ajuns pana si la arestarea unui om nevinovat? Cu ce se ocupa, la noi, organele de supraveghere? Nu vreau sa cred ca la Procuratura din Anenii Noi, nu mai exista profesionisti, specialisti care cunosc si respecta legea. A rasfoit sau nu cineva dosarul intentat pe marginea furtului motocicletei, dosar in care faptele sunt combinate cine stie in ce mod. A acordat sau nu atentie dosarului judecatorul atunci cand a eliberat mandatul de arest? Sunt sigur ca nu, deoarece, in caz contrar, aveau sa observe ca Leca si Scobioala au facut cunostinta cu banuitul Andrei Ciobanu in Armata Nationala, lipsa documentelor de la comisariatul militar, insa, ar fi trebuit sa–l puna pe ganduri atunci cand a semnat in favoarea arestarii lui Andrei Ciobanu.
Neglijenta fata de lucru, incompetenta profesionala a anchetatorului Bobrov, graba de a inchide dosarul, chiar si cu pretul condamnarii unui nevinovat, lipsa de control, sunt doar cateva dintre actiunile anchetatorului care l–au adus pe fiul meu, pe sotia lui, pe noi, parintii, pe rudele noastre din Moldova, dar si pe cele din Romania, la o astfel de tragedie. A fost grav zdruncinata sanatatea noastra, a parintilor, aflati la o varsta inaintata. In plus, timp de o saptamana, noi am suportat cheltuieli enorme. Nu–mi inchipui cum, la varsta noastra, ne–am putea restitui vreodata banii cheltuiti in cautarea dreptatii pentru fiul nostru. Cine ar trebui sa ne restituie cheltuielile, prejudiciul adus sanatatii, pagubele morale suportate? Va rog, raspundeti–ne noua, parintilor, si copiilor nostri!