 |
Din cei 83 care nu au avut permisiunea sa intre in Malta, 76 au venit cu avionul si 7 pe mare. Ei veneau din Moldova, Algeria, Equador, Mongolia, Rusia, Bulgaria, Georgia, Maroc, Siria, China, India, Nigeria, Tunisia, Croatia, Libia, Filipine, Turcia, Egipt, Romania si Ucraina.
"Sex Traffic" a luat cele mai multe premii
Filmul "Sex Traffic", produs de compania britanica "Channel 4", care a urmarit destinul a doua surori traficate din Moldova si a fost pus pe post in toamna anului trecut, a dominat ceremonia de premiere din luna mai a acestui an ale "Bafta Craft", luand 6 premii.
Filmul reprezinta drama celor doua surori din Moldova, care au fost duse prin minciuna in Marea Britanie, unde au fost exploatate sexual. Aceasta drama a luat premiile pentru editare, sunet, imagine, design si coloana muzicala la aceasta ceremonie fastuoasa care a avut loc la Hotel Dorchester din Londra.
Un minor din Moldova — remunerat pentru detentie ilegala
Cazul unui minor din Moldova este discutat de judecatorii britanici pentru calcularea despagubirilor morale. Minorul moldovean I., impreuna cu alti 10 copii din diferite tari ale lumii, a fost arestat pentru faptul ca a intrat ilegal in aceasta tara. Potrivit legislatiei britanice, minorii nu pot fi tinuti in detentie, ci distribuiti in custodia centrelor pentru minori, pana la etapa in care vor implini majoratul. Astfel, s–a stabilit ca moldoveanul I. de 16 ani a fost detinut ilegal la Oakington, aproape de Cambridge, in ianuarie 2005, timp de 5 zile, rastimp in care politistii incercau sa stabileasca exact varsta minorilor.
Cu o saptamana in urma un copil afganez de 15 ani a primit o recompensa de 11.000 de lire sterline pentru faptul ca a fost detinut de politie sub suspiciunea de a avea peste 18 ani. Acum judecatorii urmeaza sa stabileasca suma prejudiciilor pentru copilul din Moldova.
Moldovenilor le e mai usor sa studieze in SUA
Editia americana "Mountvernonnews.com" il prezinta pe studentul moldovean Mihail Popusoi, care face o comparatie a sistemelor american si moldovenesc de educatie.
Popusoi studiaza la scoala din Centerburg si a prezentat presei o analiza a celor doua sisteme de educatie, declarand ca in Moldova, pentru studierea limbii engleze a avut nevoie de lectii suplimentare, platite, "deoarece in scoala mea nu era posibil sa ai o engleza buna doar din lectiile predate din contul statului". Cea mai mare diferenta rezida, totusi, in numarul de discipline studiate in Moldova si SUA. Colegii americani au aflat cu stupefactie ca un elev moldovean are de studiat cel putin 15 discipline pe an, in care intra tot spectrul — de la geografie si biologie pana la limbi, toate repetandu–se de la o zi la alta, in timp ce asa materii complicate ca fizica si chimia sunt studiate de toti copiii de doua ori pe saptamana. Mihail a declarat ca din acest punct de vedere in SUA este foarte usor sa inveti. "Ceea ce invat eu acum aici la fizica, am trecut in Moldova cu trei ani in urma. Si in total am doar 6 discipline pe an", a relatat cu uimire baiatul ziaristilor. El a remarcat cu indignare, insa, ca in Moldova artele si sportul nu pot fi studiate in scoli de cultura generala, ci doar in scoli speciale de muzica sau sport. Totusi, s–a aratat nemultumit de faptul ca tinerii din SUA nu au o buna pregatire istorica. "Sunt multi tineri aici care, fiind interesati de fizica sau fotbal, nu au auzit macar de Napoleon sau de regii francezi."
Tanarul din Moldova a ramas si mai incantat de aceasta oportunitate de a studia in SUA atunci cand a aflat ca va invata impreuna cu elevi din alte tari ale lumii si prin intermediul lor va cunoaste mai bine istoria, obiceiurile, cultura acestor state, si chiar bucataria, caci recunoaste ca s–a adaptat foarte greu la produsele americane si ii este dor de mancarea de acasa.
2000 de kilometri de hotar periculos
Intr–un raport al Uniunii Europene se spune ca dupa ce au fost investiti milioane de euro pentru intarirea hotarelor Romaniei, securitatea granitelor e mai buna si dimensiunile traficului de oameni a scazut.
Exista, totusi, temeri ca de vreme ce Romania se va alatura Uniunii Europene, traficul de fiinte umane va reaparea ca o problema majora.
Oficialitatile UE au atras atentia Romaniei anume asupra celor 2000 km de hotar cu zone non–UE. Cu toate ca milioane de euro au fost consumate pentru logistica si echiparea oficiilor vamale de la hotare, precum si pentru pregatirea profesionala a lucratorilor vamali, imigrantii ilegali mai considera acest hotar ca pe unul usor de penetrat. Pentru politia de frontiera de la Galati, este o adevarata problema fluxul de moldoveni care trec in Romania ca sa munceasca ilegal pe teritoriul acestei tari sau pe teritoriul altor state UE. Deseori crimele sunt si mai serioase, se spune in acest comunicat, in care se face referinta si la afluxul de cetateni ai Asiei care ajung la hotarul cu Romania prin Moldova.
Cei din Moldova muncesc ca vitele
Ahmed Arsamakov, istoric cecen si militant pentru drepturile omului, care a petrecut mai multi ani in Rusia, analizand piata muncii, a oferit un interviu site–ului www.geto.ru, in care relateaza si despre situatia cetatenilor R. Moldova aflati la munca la Moscova.
— Ahmed, cum pot fi calificate relatiile dintre angajator si angajat la Moscova?
— Pentru angajatori muncitorii sunt vite, nu oameni.
— Puteti explica mai clar?
— Muncitorii nu au nici un fel de acte legale cu privire la activitatea lor, angajatorii nu ii considera oameni. Pana sa–ti gasesti un loc legal de munca, trebuie sa lucrezi multe luni pe degeaba, pentru ca nu poti umbla liber prin Moscova, vei fi prins in timpul unei verificari de acte.
Gastarbaiterii vin ilegal, fiind fortati sa locuiasca fara acte, ei traiesc in acelasi loc unde lucreaza, in frig, fara bloc sanitar. Am vazut un singur loc unde angajatii straini primeau un salariu de 10–15.000 ruble la timp. Acestea erau niste femei din Moldova, una mai frumoasa decat alta, dar indata devine clar ca ele sunt supuse exploatarii sexuale.
Astfel, angajatorii sunt, de regula, niste banditi, ei ii angajeaza pe cei care suporta atitudinea lor si aceste conditii. Insa si angajatorii au niste "responsabilitati" care sunt impuse in mod artificial de catre stat, astfel incat muncitorii nu trebuie sa fie buni profesionisti si sa aiba multe drepturi. Personal am lucrat in 4 organizatii pe care le–am parasit din cauza conditiilor complicate.
Aceasta este si cauza prabusirii cladirilor construite de acesti muncitori. Am lucrat ca intendent la una din asemenea constructii, aveam 100 de angajati, dar trebuia sa fac eu personal multe lucrari, caci ei nu se descurcau. Din acest considerent, cladirile "elitare" in care metrul patrat costa 2500 USD sunt atat de proaste. Cum poate fi numit acest spatiu de elita, daca insisi constructorii se tem ca peretii vor cadea peste ei.
— Dar de ce se intampla ca acesti constructori nu poarta raspundere pentru ceea ce fac?
— Este un Sistem intreg si cel care incape in acest Sistem, nu are responsabilitate in fata legii. Revizorii si politia iau mita. Deoarece proprietarul companiei nu este obligat sa plateasca salariul, sa respecte niste garantii, este mai simplu sa imparta banii cu cei din Sistem. El stie ca Sistemul lucreaza pentru el si ca fara bani acest organism nu poate supravietui.
— Incearca cumva lucratorii sa protesteze, sa isi apere drepturile?
— Nu! (rade). Ei se tem sa scoata macar un sunet. Ei nici nu discuta aceasta problema unul cu celalalt.
— Si ce fac cetatenii rusi?
— Problema este ca angajatorii rusi nu au nevoie de lucratori din Rusia. De exemplu, lucratorii din Moldova nu vor cere niciodata remunerare, nu vor ridica niciodata vocea. Muncitorii rusi au sanse mai putine, deoarece patronii au opinii proaste despre ei.
Un caz din Moldova incurajeaza victimele
Presa britanica continua sa incurajeze femeile traficate sa depuna marturii impotriva exploatatorilor, prezentand exemplul unei tinere din Moldova. O fata de la noi, traficata in Marea Britanie, a depus marturii la politie si vinovatii au primit anul trecut cate 9 ani de detentie. Din cauza riscurilor de a se intoarce in satul ei natal, unde ar putea fi agresata de traficantii moldoveni, tanara a cerut azil in Marea Britanie.
Ziarele londoneze prezinta mai multe cazuri, cand tinerele au fost maltratate cu violenta de catre traficanti. Este relatat cazul altei fete din Moldova, care a sarit de la etajul doi pentru a scapa de traficanti. O alta tanara s–a increzut intr–un client si a acceptat sa fuga cu el din bordel, ca sa scape de trafic. Clientul a dus–o intr–un apartament, a incuiat–o si a revenit in fiecare seara pentru a o abuza, fiind in drum de la serviciu spre casa.
Luna trecuta, trei barbati din Europa de Est au fost condamnati la 18 ani de detentie pentru faptul ca au vandut o minora la Londra cu 7 mii de dolari.
Organizatiile neguvernamentale care pledeaza pentru drepturile victimelor, emit mesaje de ingrijorare cu privire la situatia fetelor inchise in cluburi periferice sau in demisoluri londoneze, unde autoritatile nu au nici acces si nici cunostinte despre existenta acestor localuri de exploatare sexuala. Acestea sunt in majoritate fete din statele Europei de Est, inclusiv Moldova, care au fost aduse in Marea Britanie cu forta, pe cai ilegale, de aceea ele risca, atunci cand vor fi identificate de politie sa fie expulzate, alaturi de traficantii lor, care provin din aceleasi tari, si care le–ar exploata din nou, alegand alta destinatie.
"Nu putem rezolva problema traficului, alungand victimele acasa, de unde pot fi racolate din nou", a declarat Mary Cunneen, director al organizatiei "Anti–Slavery International".
Doua tinere din Moldova descoperite in acest an
Postul TV "KohaVision" din Kosovo a pus recent in dezbatere situatia traficului de persoane din zona si tarile surse de victime ale exploatarii sexuale. Purtatorul de cuvant al administratiei centrale din Kosovo, Daut Dauti, a relatat ca in acest an in aceasta regiune au fost descoperite mai multe victime ale traficului de fiinte umane, doua dintre ele fiind din Moldova.
Administratia regionala a aprobat recent un plan de combatere a traficului, mentionandu–se ca acest fenomen deja punea in pericol situatia democratiei in zona. Planul prevede activitati de prevenire a traficului, de protectie a victimelor si de pedepsire a celor vinovati. Proiectul urmeaza sa fie realizat din 2005 pana in 2007. Daut Dauti a remarcat faptul ca aceasta regiune a devenit populara pentru traficantii din tarile Europei de Est, care tineau drumul spre statele europene dezvoltate si ca de pe urma acestui fenomen au avut de suferit multe tinere si chiar copii.
Migrantii salveaza Moldova
Cu cateva saptamani in urma Brunson McKinley, directorul general al Organizatiei Internationale a Migratiei (OIM) cu sediul la Geneva, a acordat un interviu in exclusivitate pentru Ziarul de Garda, in care a declarat ca aceasta este prima sa vizita in Moldova, desi este director al oficiului international al OIM de 7 ani si in acest rastimp a auzit mai multe lucruri despre acest stat, care l–au determinat sa se gandeasca ca aici este necesar un efort major. "Am venit in Moldova acum, deoarece este o perioada postelectorala, cand lucrurile trebuie sa se aseze si sa intre pe un fagas constructiv", a declarat McKinley, adaugand ca este foarte important ca Moldova sa adopte politici sociale de asa natura, incat oamenii sa nu accepte calatorii riscante in strainatate in cautarea unui loc de munca. El a spus ca miile de moldoveni care sunt acum peste hotare, suporta marea problema a adaptarii la conditiile din afara, la regulile de existenta din orasele UE. Pentru Moldova efortul acestor emigranti este benefic, deoarece ei asigura un flux financiar care intretine familiile lor, dar insasi drepturile acestor moldoveni din strainatate, care au statut de emigranti ilegali, nu sunt protejate de nimeni, de aceea lor le este foarte greu. "Situatia geografica a Moldovei este foarte importanta, iar acum, ajunsa aproape de hotarele Uniunii Europene, Moldova devine un centru al rutelor migrationale dinspre este spre UE. Iata de ce Moldova nu poate fi ignorata de catre institutiile europene menite sa analizeze si sa reglementeze fluxul de imigranti, in noile conditii geopolitice", a declarat pentru Ziarul de Garda directorul general al OIM. Referindu–se la Transnistria, McKinley a declarat ca aceasta problema politica atrage dupa sine probleme sociale, cum ar fi migratia ilegala si traficul de fiinte umane, care nu poate fi controlat nici de oficialii locali, nici de cei din Moldova, Ucraina sau OIM, din cauza situatiei speciale din zona. Iata de ce devine si mai importanta rezolvarea acestui diferend, care ar aduce baze legale pentru cetatenii pusi in situatia sa emigreze in cautarea stabilitatii economice, considera McKinley, sustinand totodata ca fluxul de cetateni din statele ex–sovietice este inca o problema pentru tarile europene, aparuta in momentul destramarii URSS. Solicitat sa comenteze riscurile pe care le suporta Moldova prin emigrarea din tara a unei patrimi din populatie, directorul OIM a spus ca aceasta situatie a creat avantaje si dezavantaje pentru stat, concretizand ca avantajele rezida in fluxul financiar care ar trebui sa incurajeze dezvoltarea economica a Moldovei, iar dezavantajele constau in problemele familiilor destramate, a copiilor abandonati, a consecintelor migartiei care lasa urme pe starea psihologica a cetatenilor si a natiunilor in ansamblu.
ABA/CEELI a lansat o evaluare noua si detaliata a aspectelor juridice ale fenomenului traficului de fiinte umane din Moldova
Asociatia Avocatilor Americani/Initiativa Juridica pentru Europa Centrala si Eurasia a lansat zilele trecute "Raportul cu privire la Instrumentul de evaluare a traficului de fiinte umane (2005) pentru Moldova". Raportul evalueaza masura in care Moldova se aliniaza la Protocolul Natiunilor Unite privind Prevenirea, Reprimarea si Pedepsirea Traficului de Persoane, in special al Femeilor si Copiilor, aditional la Conventia ONU impotriva Criminalitatii Transnationale Organizate (cunoscut si sub denumirea de "Protocolul Antitrafic). Moldova a semnat Conventia impotriva Crimei Transnationale Organizate si Protocolul Antitrafic la 14 decembrie 2000. In februarie 2005, Guvernul a aprobat ratificarea oficiala a ambelor documente. Guvernul SUA a finantat evaluarea efectuata de catre ABA/CEELI prin intermediul Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID).
"Acest raport scoate in evidenta rezultatele unei cooperari fructuoase dintre oficialii guvernamentali ai Moldovei, comunitatea internationala si ONG–urile locale, in eforturile lor de combatere a traficului de persoane", a explicat Andreea Vesa, analist juridic din orasul Washington, D.C., care a condus evaluarea. "Legislatia moldoveneasca antitrafic care a fost recent elaborata vine sa intregeasca prevederile deja existente ale Codului penal, este in mare parte in concordanta cu standardele internationale si creeaza premise pentru stabilirea unor eforturi durabile si indreptate direct spre combaterea traficului." Documentul este impartit in doua sectiuni: — evaluare de jure care este axata pe determinarea faptului daca legile nationale ale tarii sunt in concordanta cu obligatiile prevazute de ambele instrumente, si evaluarea de facto care identifica eforturile concrete pe care le–a depus un stat pentru a combate traficul — si stabileste daca ele sunt in concordanta cu ambele instrumente. O echipa de avocati din Chisinau a efectuat evaluarea de jure. Echipa a fost alcatuita dintr–un procuror cu o experienta vasta in domeniul cazurilor de trafic, doi profesori de drept penal si un expert in legislatia privind migratia. Echipa a examinat toate actele legislative si normative.
Concluzia raportului este ca, in general, alinierea de jure a Moldovei la Protocolul Antitrafic si prevederile respective ale Conventiei impotriva Crimei Transnationale Organizate este in mare parte satisfacatoare. Legile curente impreuna cu Planul National de Actiuni pentru Combaterea Traficului de Fiinte Umane formeaza cadrul de baza pentru urmarirea penala a traficantilor, protectia victimelor care sunt de acord sa coopereze cu organele de drept, intreprinderea unor actiuni preventive, precum si cooperarea cu alte state in vederea abordarii traficului din perspectiva transnationala. Cu toate acestea, legislatia contine lacune semnificative, iar actualmente reformele sunt in curs de desfasurare pentru a consolida anumite aspecte, inclusiv protectia victimelor si mecanismele de prevenire a traficului.
Alinierea de facto a Moldovei la Protocolul Antitrafic si prevederile aplicabile ale Conventiei impotriva Crimei Transnationale Organizate este mai problematica. Bugetul national al Moldovei nu aloca resurse financiare eforturilor antitrafic. Astfel, programele si initiativele necesare nu pot fi sustinute nici pe termen scurt, nici pe termen lung. Cu toate ca statul a tras traficantii la raspundere penala, organizatiile internationale din Moldova sunt acelea care se ocupa in principal de prevenirea si protectia victimelor.