MOTTO: "Luati–ma sa zbor!", din ruga copiilor din Marculesti, adresata pilotilor de la baza militara. Deseori, acestia nu le refuzau picilor, luandu–i cu ei la bordul avioanelor.

La 28 mai, Ministerul Apararii planifica sa organizeze, la Marculesti, un show aviatic cu ocazia marcarii celei de–a 13–a aniversari a Aviatiei Militare din R. Moldova. Sarbatoarea nu a mai avut loc, pentru ca, in ajun, pe 27 mai, in jurul orei 10.58, unul din cele sase avioane de tip Vilga 35, din dotarea Armatei Nationale, s–a prabusit pe Aeroportul militar de la Marculesti. La bordul avionului se aflau pilotii Valeriu Slavineanu si Vasile Pintea, si tehnicienii Valeriu Ceaglei si Eugen Lisneac. Toti patru au decedat in urma accidentului. Acest caz este primul, atat de tragic, din istoria Armatei Nationale.

Catastrofa de la Marculesti a provocat, mai intai, nelinistea celor care locuiesc in aceasta zona. Oamenii din localitate spun ca, imediat cum au auzit despre catastrofa, i–au multumit Domnului ca, in timpul acelui zbor de control, nu a fost luat la bord vreun copil de–al lor, or, de multe ori, pilotii nu rezistau in fata curiozitatii picilor care ii rugau "Luati–ma sa zbor!", acceptandu–i cu ei in timpul exercitiilor aeriene.

In aceeasi zi, Ministerul Apararii a anuntat ca avionul de tip Vilga 35 s–a prabusit "in timpul efectuarii unui zbor de control". Aparatul de zbor a fost produs in anul 1983, in Polonia, in 2003 fiind supus ultima data unei revizii tehnice capitale.

Stirile de la Moldova 1 au pus pe post portretele victimelor, iar textul ce insotea aceste fotografii funebre anunta ca cei pierduti in ultimul lor zbor aveau inscrise in biografii mii de ore traite in inaltimi.

In necrologul semnat de Vladimir Voronin, Marian Lupu, Vasile Tarlev, Valeriu Plesca, Iurie Stoicov, Ion Corobcean, Ion Morei, Vladimir Munteanu, Alexandru Mija, Victor Murzac, Vitalie Bucatari, Ion Savciuc, Vladimir Furtuna si Oleg Coroi se spune ca cei patru, aflati la momentul accidentului la bordul avionului avariat, "au pus viata si securitatea celor care se aflau in zona pistei de pe aerodrom, mai presus decat propria lor viata". Nimeni niciodata nu va sti cum anume au actionat pilotii si ce s–ar fi putut intampla daca, in panica, ei ar fi actionat altfel.

A fost instituita o comisie speciala pentru cercetarea circumstantelor accidentului. Comisia este condusa de premierul Vasile Tarlev, care are idee despre tractoare si camioane, nu si despre avioane. Membri ai acesteia sunt Iuri Stoicov, presedinte al Comisiei parlamentare pentru securitate nationala, aparare si ordine publica; Ion Ursu, director SIS; Ion Morei, secretar al Consiliului Suprem de Securitate; Valeriu Balaban, procuror general; Valeriu Plesca, ministru al Apararii; Gheorghe Papuc, ministru de Interne; Valerian Revenco, ministru al Sanatatii si Protectiei Sociale; Vitalie Mrug, director al Administratiei de Stat a Aviatiei Civile.

Aparatul de zbor prabusit a fost evacuat de pe teritoriul aerodromului, specialistii urmand sa analizeze datele "cutiei negre", pentru a stabili cauzele catastrofei.

Pe langa profundul regret pentru pierderea celor patru militari si pentru tragediile familiilor acestora, cateva intrebari firesti deranjeaza in legatura cu stupiditatea acestui accident. Ar fi important ca, daca nu comandantul suprem al Armatei Nationale, cel putin ministrul Apararii sa raspunda, public si onest la acestea.

1. De ce a fost admis zborul unui aparat care, de cativa ani, nu fusese supus unei revizii tehnice, or, potrivit unor informatii oficiale, ultima verificare a acelui aparat de zbor a fost efectuata in 2003?

2. Daca se cunostea faptul ca, lipsa unor garantii tehnice poate implica, in zbor, riscul unor accidente, de ce a fost acceptat zborul a tocmai patru piloti si tehnicieni, admitand, astfel, cresterea numarului eventualelor victime?

3. Ce s–ar fi intamplat, daca si celelalte aparate de zbor ar fi fost "experimentate", sau, si mai mult, daca tragicul accident s–ar fi produs in timpul show–ului?

4. Cine va raspunde pentru aceasta catastrofa?

5. Cine va asigura, nu doar cheltuielile pentru ceremoniile funebre, ci si nevoile vietii familiilor celor decedati?

Surse din cadrul Armatei Nationale sustin ca aparatul de zbor care s–a prabusit avea multiple defectiuni tehnice. Acesta a fost adus, in ajunul accidentului la Marculesti, unde, intr–un termen restrans, trebuia pregatit pentru show. "Ultimul zbor, spre Marculesti, a fost foarte defectuos. Multiplele defecte la motor, dar si graba cu care, la ordinul superiorilor, acesta trebuia adus in forma, au stimulat catastrofa."

Iuri Stoicov, presedinte al Comisiei parlamentare pentru securitate nationala, aparare si ordine publica, solicitat de Ziarul de Garda, a declarat ca primele concluzii ale comisiei denota ca avionul s–a prabusit din cauza unei defectiuni tehnice, factorul uman fiind, deocamdata, exclus. Stoicov a confirmat ca, intr–adevar, suspiciunile ce tin de acest accident sunt numeroase, ele fiind legate si de capacitatea de zbor a aparatului, si de admisibilitatea acestuia la testari aeriene in cazul in care existau mai multe semnale care avertizau despre defecte la motorul acestuia. L–am intrebat pe Stoicov daca, intr–adevar, persoanele care, in ajunul accidentului, au pilotat avionul spre Marculesti, au anuntat ca aparatul este defect. Membrul comisiei de investigare a cauzelor si circumstantelor accidentului a confirmat ca un astfel de avertisment a existat si ca, din aceasta cauza, avionul a fost testat mai intai la nivelul pamantului, apoi a fost incercat in zbor.

Iuri Stoicov crede ca e prematur sa vorbim despre vinovatia ministrului Apararii, precizand insa, ca un astfel de accident nu a putut avea loc fara ca cineva sa fie vinovat. "Pe marginea acestui caz a fost intentat un dosar penal. Deci, in urma investigatiilor, vor aparea si persoanele vinovate", sustine Stoicov.

Surse din cadrul Comisiei de ancheta ne–au spus ca acest accident " a pus pe ganduri" mai–marii Armatei Nationale care au si ordonat suspendarea oricaror zboruri, pana la verificarea minutioasa a tuturor aparatelor. Mai mult, a aparut, in sfarsit, oportunitatea reinnoirii tehnicii de zbor. Asta, insa, dupa funerarii...

La 31 mai, la Chisinau, au avut loc funeraliile celor patru militari care au murit in tragicul accident de la Marculesti. Corpurile neinsufletite au fost depuse la Casa Armatei, unde timp de cateva ore rudele, prietenii si colegii si–au putut lua ramas bun. Rudele aviatorului Vasile Pantea si ale tehnicianului Eugen Lisneac au cerut ca ei sa fie inmormantati in satele lor de bastina.

Conducerea Aeroportului de la Marculesti le–a refuzat satenilor din imprejurimi sa depuna flori la locul accidentului. "Ca si cum nimic nu s–ar fi intamplat", regreta acestia.

In ultimii ani, avioanele tip Vilga au fost subiectele catorva mari accidente care s–au produs in Rusia si in Romania.

In august, 2001, in muntii Adighei, intr–o catastrofa a unui astfel de avion s–au pierdut patru persoane. Aparatul de zbor era utilizat la supravegherea rezervatiilor naturale din locurile greu accesibile pentru altfel de mijloace de transport.

In iulie 2001, trei persoane s–au pierdut in urma unei catastrofe aviatice care s–a produs in nord–vestul Romaniei. Aparatul de zbor Vilga transporta doi planori care urmau sa participe la niste competitii sportive.

In anul 2002, in regiunea Arhanghelsk, un alt avion Vilga s–a prabusit pe un aeroport, la doi km de orasul Velisk, avand la bord doua persoane. Mediile de informare anuntau ca zborul fusese efectuat in lipsa unei sanctiuni oficiale.