La cererea unui ziarist, Curtea Suprema de Justitie (CSJ) acuza Comisia Electorala Centrala (CEC)
La 20 iulie 2004, Ion Bogos, ziarist de profesie, a solicitat de la CEC fisele biografice ale membrilor comisiei. CEC, insa, desi dispune de mai multi experti in probleme de drept, a sfidat Legea privind accesul la informatie, art. 5(2), care obliga posesorii informatiilor oficiale, sa ofere solicitantilor date privind activitatea institutiilor publice centrale, fondate de stat si finantate de la buget, care au si menirea efectuarii atributiilor de administrare. In urma cererii lui Bogos, la 6.01.2005, CSJ le comunica reprezentantilor CEC notiunile elementare in jurisprudenta, atentionandu–i ca art. 16 al.1 al Codului Electoral prevede ca CEC este organ de stat, constituit pentru organizarea si desfasurarea alegerilor. Din sensul acestei norme de drept rezulta ca CEC este o institutie publica, iar carentele din activitatea acesteia cad sub incidenta prevederilor art. 5 al Legii privind accesul la informatie, care obliga institutiile similare sa le furnizeze solicitantilor informatia in termenele si in conditiile prezentei legi.
In conformitate cu legislatia in vigoare, ziaristul Bogos ar fi trebuit sa dispuna de CV–urile solicitate din momentul in care acestea erau disponibile, dar nu mai tarziu de 15 zile lucratoare.
"Refuzul de a–mi oferi CV–urile m–a determinat sa ma adresez la Curtea de Apel Chisinau cu o actiune in ordinea contenciosului administrativ, solicitand obligarea CEC de a raspunde la solicitare si a repara prejudiciul moral si cheltuielile de judecata", spune Bogos, amintind ca, intr–un tarziu, mai bine zis, exact peste trei luni, afland despre acest proces, reprezentantii CEC i–au transmis CV–urile solicitate.
In procesul respectiv, vicepresedintele CEC, Ivan Cucu, absolvent al scolii medii serale a tineretului muncitor nr. 1 din or. Ungheni, promotia 1966, pasionat de gandirea filosofica a sec. XIX – XX, dar si amator de box, sambo si pescuit sportiv – citim din CV, se batea cu pumnul in piept ca institutia pe care o reprezinta nu este obligata sa raspunda si ca CV – urile se aflau in Parlament, la Maria Postoico. "Si daca se adreseaza la noi cei peste 3 milioane de cetateni, nu ne paralizeaza oare activitatea?" – se intreba Cucu, cel care a adunat peste 30 de ani de munca in avocatura, invocand inca un argument, potrivit caruia presedintele CEC se afla in concediu medical, iar vicepresedintele – in concediu ordinar.
Cucu uitase, probabil, de "Instructiunea privind tinerea lucrarilor de secretariat referitoare la petitiile persoanelor fizice, organizatiilor legal constituite, adresate organelor de stat, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor" aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 208, din 31.03.95 si modificata prin Hotararea nr. 441 din 27.04.2004. Aceasta stabileste ca lipsa executorului nemijlocit, adica incapacitatea temporara de munca, aflarea in delegatie sau concediu, nu scuteste organizatia sau subdiviziunea de examinarea adecvata si in termen a petitiilor.
Curtea de Apel a respins cererea petitionarului–jurnalist. Acesta, insa, s–a adresat la CSJ, unde Colegiul a constatat ca: "Instanta de fond nu a aplicat normele de drept material si a interpretat eronat probele administrative."
CSJ stipuleaza ca "Raporturile dintre furnizorii de informatie si persoana fizica sunt reglementate de art. 34 al Constitutiei R. Moldova si de Legea privind accesul la informatie, nr. 982 — XIV, din 11.05. 2000. Art. 34 al. 1 si 2 al Constitutiei garanteaza ca dreptul persoanei de a avea acces la informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra vietii publice si asupra problemelor de interes national.
Astfel, CSJ a decis sa incaseze de la CEC, in beneficiul reclamantului, 200 de lei in contul repararii prejudiciului moral, precum si cheltuielile de judecata, in cuantum de 571 de lei.
CSJ mai subliniaza in decizia sa: "Dat fiind faptul ca nu a furnizat informatia solicitata in termenul stabilit de lege, Colegiul constata ca CEC a incalcat dreptul reclamantului de a avea acces la informatie." Astfel, nu este deloc complicat sa intelegi ca, in R. Moldova, cei care au fost arbitri in scrutin, in primul rand, membrii CEC, erau cu ochii pe putere si nu pe legislatie.
Nelu Aluneanu