Sumele mari de bani pe care agentii economici si persoanele fizice le datoreaza SA Apa–Canal "Chisinau" pentru consumul de apa pot provoca falimentul intreprinderii sau privatizarea acesteia in conditii dezavantajoase pentru consumatori. Experti in economie argumenteaza ca, in actualele conditii, privatizarea ar putea produce un soc al costurilor de apa. Astfel, costurile de 1,96 de lei, achitati acum pentru o tona de apa potabila si 0,66 de lei — pentru o tona de apa reziduala, ar putea creste pana la nivel european, in conditiile deloc europene ale veniturilor cetatenilor R. Moldova, devenind impovaratoare pentru consumatori.

Datele operative privind ponderea achitarilor datoriilor pentru consumul de apa dezvaluie sume de milioane pe care abonatii ar trebui sa le achite. Astfel, datoriile debitoare fata de Apa–Canal "Chisinau" constituie 263 milioane 800 mii de lei. Din aceasta suma, datoriile populatiei constituie 126 milioane de lei, agentii economici fiind datori cu 133 milioane de lei.

"Nu vrem sa–i transformam pe clientii nostri in dusmani. Nu vrem sa ne cream imaginea unei structuri dure, care nu intelege greutatile financiare ale contribuabililor, dar, totodata, intreprinderea nu poate functiona acumuland datoriile consumatorilor", explica seful Departamentului relatii cu presa de la Apa–Canal, Vadim Iutis, argumentand oportunitatea actiunilor prin care intreprinderea incearca sa–i determine pe consumatori sa achite la timp pentru consumul de apa.

Atat fondul locativ, cat si agentii economici au acumulat sume fabuloase de datorii pe care, din diverse motive, evita sa le stinga.

Fondul locativ — 126 milioane de lei, inclusiv gestionarii acestui fond –100 milioane si nemijlocit locatarii — 26 milioane

Intreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ (IMGFL), fostele SEL–uri — 75 milioane lei;

Asociatia Proprietarilor de Locuinte Privatizate (APLP) — 18 milioane lei;

Cooperativele de constructii a locuintelor (CCL) — 3 milioane lei;

Fondul locativ departamental (camine, blocuri departamentale) — 4 milioane lei;

Sectorul particular — 4 milioane lei.

Agenti economici — 133 milioane — datorii totale.

Complexul energetic — 97 milioane lei, dintre care –

SA "Termocom" — 43 milioane lei;

CET 1 — 22 milioane lei;

CET 2 — 30 milioane lei.

Intreprinderea mixta "Moldcarton" — 24 milioane lei.

Alte intreprinderi — 12 milioane lei.

Datoriile acumulate de fondul locativ includ si diferenta volumelor de apa necontorizata, adica apa neexpusa spre plata. Orice bloc este inzestrat cu un contor comun, proprietate Apa–Canal, iar majoritatea apartamentelor in parte — cu contoare proprii. Apa–Canal ofera, conform actelor normative in vigoare, prin intermediul intreprinderii municipale "Infocom", conturi separate pentru fiecare consumator in parte pentru cantitatea de apa livrata, conform datelor furnizate de catre gestionarii blocurilor locative. Pe cand diferenta apei livrate in conformitate cu datele indicate de contorul comun, volum care de regula este mai mare cu circa 30–40 % de cat cel sumar, fixat de catre contoarele individuale din apartamente, necesita de a fi achitata de catre ultimii din contul surselor proprii (venituri de la arenda, servicii etc), ori necesita de a fi repartizata lunar adaugator consumatorilor finali, lucru care in cea mai mare parte nu se efectueaza, datorita cadrului normativ imperfect.

Specialistii explica in mod diferit acumularea unor diferente destul de mari. Unul dintre motive ar fi gradul de eroare sporit, datorita clasei inferioare a lor de precizie, cat si faptului expluatarii lor in conditii extrem de dificile (in regim de flux inchis–deschis), in opinia expertilor, fiind produse nu pentru masurare, ci comparare pentru consumatori onesti. "La noi, avem destule exemple din care constatam ca sunt foarte multe persoane care nu respecta tehnologia instalarii si exploatarii contoarelor", explica Vadim Iutis, specificand ca acest fenomen produce altul, pasibil de legislatia penala si care poate fi intitulat simplu — furturi de apa.

Scandaloasa diferenta de volume, conform unei hotarari de Guvern, este atribuita gestionarului fondului locativ (MGFL, SEL etc.), or, acesti gestionari nu dispun de resurse reale pentru achitarea datoriilor acumulate in acest fel. Iurii Goncear, sef–adjunct al serviciilor juridice de la SA Apa–Canal "Chisinau" sustine ca, in conformitate cu legislatia in vigoare, furnizorul de apa ar trebui sa actioneze in judecata gestionarii fondului locativ, declarandu–i faliti si, ulterior, blocandu–le conturile. "Apa–Canal este intr–o grea dilema. Daca ar proceda astfel, s–ar putea intampla sa fie acuzati ca lupta cu simplii cetateni", precizeaza Goncear, explicand ca o solutie, in acest caz, ar fi distribuirea volumelor neexpuse la plata, in fiecare bloc locativ, proportional la toti locatarii blocului, fapt ce se intampla in majoritatea tarilor. Alta solutie ar fi ca pretul cantitatilor neexpuse la plata sa fie incluse in tarifele pentru consum de apa si canalizare, fapt care va conduce la majorarea substantiala a lor. "Cel mai greu, in acest context, ar fi sa realizam schimbarea psihologiei si atitudinii atat a consumatorilor, cat si a persoanelor responsabile de sectorul dat a statului", afirma Vadim Iutis.

Cat priveste datoriile acumulate de agentii economici, acestea sunt si mai dificil de recuperat. "Ei, pur si simplu, nu platesc", afirma surse din cadrul contabilitatii SA Apa–Canal. Experti independenti spun ca agentii economici din R. Moldova se trateaza reciproc cu o totala lipsa de responsabilitate. SA "Termocom", bunaoara, nu plateste CET–urilor pentru consumul de energie termica, CET–urile, la randul lor, nu platesc SA Apa–Canal pentru apa consumata, in consecinta, Apa–Canal nu poate plati pentru energia electrica folosita la captarea, tratarea si distribuirea apei.

Se creeaza un cerc vicios. Specialistii spun ca, in astfel de circumstante, situatia de criza ar putea avansa doar daca toti agentii economici, dependenti reciproc din cauza serviciilor pe care le presteaza, s–ar misca intr–o singura directie si nu potrivit "principiului Domino", care, aplicat fiind in cazul furnizorilor de energie electrica, termica si apa, poate bloca in orice clipa cursul vietii nu numai la Chisinau, dar si in R. Moldova.

"In aceasta situatie, explica juristul intreprinderii, Iurii Goncear, SA Apa–Canal "Chisinau" pierde timp, energie si bani prin procese de judecata inutile. Fiecare demers in instanta costa bani. Consumatorii si persoanele notorii ale statului ar trebui sa inteleaga ca acesti bani ar putea servi la reinnoirea tevilor de apeduct si canalizare, diminuarea pierderilor de apa, la acordarea, in final, a unor servicii mai calitative si mai eficiente".

In cazul unor eventuale deconectari ale agentilor economici, specialistii spun ca, spre deosebire de fondul locativ, aici sunt si mai multe probleme in aplicarea unor actiuni mai dure. "Daca, in urma unor decizii judecatoresti, gestionarul fondului locativ poate intra in apartamente si, insotiti de executori si de tehnicieni de la SA Apa–Canal, pot deconecta conducta de apa, apoi, in cazul celor mai importanti agenti economici, acest lucru este imposibil, deoarece legislatia in vigoare nu permite deconectarea de la orice fel de retele a intreprinderilor strategice, ca,

"Termocom", CET 1 si CET 2, care au un astfel de statut", explica Iutis.

Cat priveste o eventuala deconectare a unui alt mare datornic, "Moldcarton" — , si aici situatia nu este simpla, deoarece orice deconectare este urmata de intrebarea — cine va acoperi diferenta dintre tarife pentru consumatorii casnici, tarif in pierderi, si agentii economici, tarif de circa 5 ori mai mare. De rau de bine acest mare consumator in ultimul timp achita facturile la nivel de peste 90 %.

Astfel, SA Apa–Canal este nevoita sa lupte cu mentalitatea invechita, care prejudiciaza grav activitatea intreprinderii, alt teren de lupta fiind salile de judecata. "In prezent, in instantele de judecata sunt puse pe rol peste 100 de cauze in care Apa–Canal solicita de la agenti economici lichidarea datoriilor acumulate. Alte 80 de dosare vizeaza datoriile gestionarilor fondului locativ", explica reprezentantul serviciului juridic de la SA Apa–Canal "Chisinau", amintind ca, doar pe parcursul lunii octombrie SA Apa–Canal a inaintat 370 de pretentii persoanelor juridice si persoanelor fizice care au cele mai mari datorii pentru consumul de apa.