Victimele filajului telefonic in R. Moldova

Cine sunt tinta interceptarilor in R. Moldova? Oficial, criminalii, teroristii. Neoficial insa contingentul este mult mai vast si include persoane care devin "atractive" datorita preocuparilor lor in viata publica, economica sau politica. De exemplu, oamenii de afaceri aflati in zona de interese a reprezentantilor Puterii, inclusiv a feciorului presedintelui Voronin, oponentii politici si ziaristii care demasca politicile abuzive ale guvernarii, precum si cazurile de coruptie in care sunt implicate persoane publice, de regula, din tabara Puterii.

De fapt, pe cat de simplu este sa interceptezi o discutie telefonica, pe atat de dificil este sa constati daca esti filat. Exista, totusi, persoane publice care au aflat, ce–i drept pe cai ocolite, ca au fost filate telefonic, desi legislatia in vigoare obliga autoritatile sa instiinteze victimele filajului despre faptul ca le–au fost interceptate convorbirile telefonice si sa indice perioada interceptarilor.

Una dintre victimele spionajului telefonic este Vitalie Nagacevschi, presedinte al organizatiei "Juristii pentru Drepturile Omului". Dansul a descoperit ca in perioada martie–iunie 2002, cand era avocatul lui Vlad Cubreacov in cazul disparitiei acestuia, i–au fost interceptate convorbirile telefonice. "Un prieten mi–a prezentat caseta in care era inregistrata discutia mea cu V. Cubreacov. Desi banuiam ca pot fi interceptat, am ramas surprins la aflarea acestei vesti. Am expediat cateva solicitari la Procuratura Generala in care ceream sa mi se spuna daca am fost sau nu interceptat, de catre cine, in ce perioada si din ce motive. Am primit un singur raspuns, din care nu am aflat nimic", sustine Nagacevshi. Dansul nu exclude ca si in prezent, periodic, ii sunt interceptate convorbirile telefonice. Acest caz a si servit drept temei pentru cererea depusa la CEDO, in 2002, de un grup de avocati de la "Juristii pentru Drepturile Omului", prin care reclamantii ataca o serie de prevederi ale Legii privind activitatea operativa de investigatii, care nu ofera garantii sigure impotriva interceptarilor abuzive. La 5 aprilie 2005, CEDO a admis pe rol dosarul "Iordache si altii impotriva Guvernului R. Moldova". Sentinta ar putea fi data in toamna acestui an.

Oamenii de afaceri

Cel mai recent si mai sonor caz de filare a fost cel al presedintelui "Victoriabank", Victor Turcanu. El a fost urmarit luni in sir, atat in biroul de la banca, cat si la domiciliu. Abia dupa arest, din informatia prezentata de anchetatori, Turcanu a dedus ca a fost filmat, ca i–au fost interceptate telefoanele. Tot atunci a constatat ca, pana la arest, pe acoperisul Uniunii Scriitorilor, in imediata apropiere cu blocul administrativ al "Victoriabank", fusese instalata tehnica de filare. Este o situatie care ar trebui sa–i alerteze pe toti oamenii de afaceri. Or, pe durata filarii, lucratorii operativi de investigatii au ascultat informatii economice confidentiale care dezvaluiau sume de bani si date despre afaceri. Ce garantii poate avea omul de afaceri ca informatia nu va fi vanduta concurentilor?

Deseori, interceptarea telefonica se face in scopuri criminale. In 2003, doi angajati ai MAI, in calitatea lor de agenti operativi sub acoperire, l–au filat luni in sir pe omul de afaceri Piotr Sari, comunicandu–le oamenilor lui Alexandr Sinegur, unul dintre cei mai de temuti killeri, aflat inca la libertate, despre toate planurile celui filat. In iulie, acelasi an, Sari a fost asasinat.

Ziaristii

Ziaristii, in special, cei de investigatii si patronii de institutii media, sunt tinte permanente ale filajului telefonic, facut cu scopul de a descoperi de unde vine informatia publicata ulterior in presa. In 2002, Sergiu Afanasiu, pe atunci redactor–sef al ziarului "Accente", a fost interceptat, ilegal, de catre organele de drept, dupa care i s–a organizat un flagrant. Faptul ca operatiunea de organizare a flagrantului a fost pregatita din timp poate fi dedus din rechizitoriul semnat de procurorul general de atunci, Vasile Rusu, trimis la Tribunalul Chisinau. Documentul mentionat confirma existenta descifrarilor convorbirilor telefonice din 20.09.2002, 24.09.2002 si 09.10.2002 intre abonatii telefoanelor mobile 29110529 si 29173964 si telefonul fix cu numarul 240013, adica intre omul de afaceri Peresivailov, care ulterior a declarat ca ar fi fost santajat, si Afanasiu. De ce aveau nevoie organele speciale sa intercepteze convorbirile unui ziarist, fara a dispune de un mandat in acest sens?

Si fostul purtator de cuvant al actualului ministru de Interne, Chiril Motpan, sustine ca i–au fost interceptate convorbirile telefonice. In decembrie 2004, cativa angajati MAI l–au rugat sa le ofere pentru cateva ore sauna din casa sa. Motpan a acceptat solicitarea. Politistii veniti la sauna, insa, i–au intocmit lui Motpan un proces–verbal, obligandu–l sa plateasca amenda pentru acordarea de servicii nepermise. Motpan a investigat de unul singur acest caz si a descoperit ca pana a–i fi organizat flagrantul, i–au fost interceptate convorbirile telefonice. De ce? "Pentru a ma reduce la tacere", conchise Motpan care, in acea perioada, participa activ la mitingurile de protest de la Casa Radio.

Functionarii publici

Un alt contingent, aflat frecvent sub urmarire telefonica, sunt functionarii publici, deputatii, alte persoane cu functii importante in stat. Sunt ascultate si telefoanele serviciilor de presa din ministere, Presedintie, Parlament, Guvern. Dovada e si un caz intamplat cu un angajat al Serviciului de presa din Executiv, destituit ulterior din functie ca urmare a unei discutii telefonice purtate cu un ziarist. Redactorul ziarului i se plangea ca CCCEC efectueaza un control la redactie, din care cauza lucrul echipei, practic, e paralizat, si se intreba daca acesta nu se face la vreo indicatie de sus. A doua zi, angajatul Serviciului de presa este chemat la seful Cancelariei de Stat, unde a aflat ca trebuie sa depuna cerere de concediere, pentru ca "vorbeste cu cine nu trebuie la telefon".

Cetatenii straini

Si cetatenii straini, sositi in R. Moldova, sunt tinta pentru filare. In februarie curent, la invitatia Institutului European, la Chisinau a venit un grup de ziaristi si ONG–isti din Georgia si Polonia, care au participat la un seminar de cateva zile. Unul dintre organizatorii seminarului, Igor Klipii, deputat PSL, a descoperit ca era urmarit itinerarul invitatilor straini. In anumite situatii, persoane necunoscute se prezentau in locurile in care urmau sa apara georgienii si polonezii si incercau sa afle detalii despre vizita. Legislatorul Klipii a adresat SIS–ului o interpelare pe acest caz, la care directorul acestei institutii, Ion Ursu, a raspuns ca nu a supravegheat sub nici o forma acest grup de straini, dar nu a exclus posibilitatea ca "persoane terte ar fi manifestat interes cu elemente de filaj fata de grupul respectiv, de altfel, cum se intampla si in privinta altor cetateni straini". Deci, prin acest raspuns SIS confirma faptul ca cetatenii straini sunt filati, la fel ca si organizatiile straine, care au reprezentante in Moldova.

In 2004, un om de afaceri american, venit in Moldova pentru a face o investitie, a fost rapit de o grupare criminala, care a pretins de la el o suma foarte mare de bani in schimbul libertatii. Si in acest caz se presupune ca informatia a fost oferita de reprezentanti ai Politiei, care i–ar fi interceptat businessmanului convorbirile telefonice. De cum a fost eliberat, omul de afaceri a plecat, nedorind sa mai auda de Moldova.

(In numarul urmator veti afla cum serviciile speciale incearca sa obtina acces nelimitat la retelele telefonice si care este opinia operatorilor de telefonie mobila)

Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md