Recent, Parlamentul Uniunii Europene (UE) a adoptat un document prin intermediul caruia cetatenii care locuiesc intro zona aflata la maxim 30 km de frontiera cu statele UE vor putea intra pe teritoriul Uniunii cu un document special VizaL. In categoria celor care vor beneficia de acest tip de vize se incadreaza si cetatenii R. Moldova care locuiesc la frontiera cu Romania.
Deci, din momentul aderarii Romaniei la UE, basarabenii din zona adiacenta vor putea intra liber pe teritoriul UE, fara viza Schengen, dispunand de un act special, VizaL, valabil timp de cinci ani. Pentru a deveni titulari ai acestui document, pretendentii urmeaza sa detina acte care ar confirma domiciliul in zona de frontiera cu UE in perioada a cel putin un an, precum si proprietatea unor imobile.
Deoarece prevederea UE se refera si la cetatenii R. Moldova, Ziarul de Garda a solicitat parerea acestora asupra VizeiL.
Victor Dumbraveanu, scriitor:
"Cunosc cate ceva despre VizaL. E o lege adoptata in prima lectura de catre Parlamentul UE. Cred ca e o decizie foarte buna pentru zonele noastre de frontiera. In acest fel va spori nivelul de trai al locuitorilor de acolo. Mie frica, insa, ca aceasta VizaL ne va juca festa. Avand pasapoarte cu drept de calatorie in spatiul Schengen, majoritatea tinerilor din satele aflate in zona respectiva vor pleca peste hotare, localitatile ramanand in grija batranilor si a copiilor. Exista insa si pericolul ca, intrun moment, o buna parte din cetatenii nostri "sa se transfere cu traiul" la hotarul cu Romania. Cunosc o familie care vrea sa cumpere o casa in acea zona, obtinand astfel dreptul de a pleca mai usor peste hotare."
Tatiana Hanganu, studenta USM:
"Sunt din Cantemir, din apropierea frontierei cu Romania. Din momentul in care voi beneficia de o astfel de viza, intentionez sa ma folosesc de ea pentru a pleca in Europa. Pentru oamenii care locuiesc la periferie, VizaL va deveni una binevenita. E un avantaj pentru societate, pentru oamenii care vor obtine sansa de a pleca mai usor peste hotare. La sigur, situatia economica de la noi va evolua in bine."
Iurie Chesari:
"VizaL e o speranta a conducerii R. Moldova de a ameliora relatiile sale cu UE, de a le face mai "agreabile". In realitate, acest document nu poate schimba foarte multe. Majoritatea oamenilor care locuiesc la frontiera cu Romania au vize sau pasapoarte romanesti. Cei care locuiesc la o distanta de 30 de km de Romania vor primi vize cu ajutorul carora vor putea circula liber pe teritoritoriul statului roman, tot la o raza de 30 de km. De fapt, oamenii care vor sa plece, vor pleca si fara aceasta viza. Sunt foarte multe firme care invita oameni la munca peste hotare. La sigur, insa, se vor gasi si niste firme care vor incerca sa faca bani pe seama asta."
Inga B., casnica:
"Daca ai nostri isi doresc sa ajunga in UE, nu vad de ce nu ar faceo cu ajutorul VizeiL. De fapt, nu inteleg ce motiv are UE sa ofere moldovenilor o astfel de viza. De ce anume persoanele care locuiesc la periferie pot beneficia de acest avantaj? De ce sa nu le ofere tuturor cetatenilor astfel de vize?"
Iurie Balutel, student UTM:
"Daca oamenilor de la hotar cu Romania li se vor oferi astfel de vize, eu as face tot posibilul ca sami fac rost de una. Mas folosi de ea pentru a pleca in Europa."
Maria Miron, functionara:
"VizaL este binevenita pentru cetatenii R. Moldova. Nu stiu ce ar spune cei care se afla in afara acestei zone privilegiate. Sar putea intampla ca toti moldovenii sasi doreasca apropierea hotarului cu statul roman, pentru a primi o astfel de viza."
Aceste opinii nu difera de cele ale oamenilor ce locuiesc la hotar cu Romania. Satul Antonesti din raionul Cantemir este situat chiar pe malul Prutului. In unele locuri distanta de la granita cu statul roman nu depaseste 50 de metri. O buna parte dintre locuitorii acestei comune sunt plecati la munca peste hotare. Am incercat sa aflam ce cred cei ramasi acasa despre VizaL.
Constantin B.:
"Am auzit de aceasta viza, insa nu cunosc detalii. In cazul in care vom primi o astfel de viza, de ce nu am pleca peste hotare? Daca as avea putere de munca, as pleca in strainatate, sa fac niste bani. Dar, poate, pur si simplu as merge in Italia. De ce se duc toti moldovenii acolo? In prezent, pentru a pleca in Europa oamenii au nevoie de 4000 de euro, pentru o viza Schengen. Acestia emigreaza pe orice cale: ascunsi prin lazi, prin camioane. Fiecare al 3lea satean care a fugit peste hotare, sa dus cu o viza falsa, platind bani grei afaceristilor. Cunosc o persoana care a fost returnata in Moldova de la frontiera cu Ungaria. Firma careia ii platise, continua sai promita ca oricum va pleca.
De fapt, se aude ca pentru a primi o VizaL, oamenii din alte localitati siar putea cumpara case aici, in sat. La noi, o casa buna costa in jur de 810 mii de euro."
Vlad Caramalac, primarul comunei Antonesti:
"Oamenii care cunosc problema sustin ca aceasta lege a fost discutata acum o saptamana. Cand am auzit de o astfel de hotarare, primul lucru la care mam gandit a fost ca cetatenii straini vor cere viza de resedinta in sat. Deja am prognozat acest fenomen. Cred ca administratiile publice locale vor fi instruite vizavi de conditiile de acordare a VizeiL. Este cert ca viza de resedinta nu va putea primi orice strain."
Am solicitat si comentariul expertului IDIS "Viitorul", Veaceslav Ionita:
"VizaL este o practica destul de cunoscuta in UE. Aceasta este aplicata pentru a cuceri loialitatea populatiei din zonele periferice. Moldovenii, insa, sunt smecheri. In trei luni toti sar putea inregistra pe la hotarele republicii. Tinand cont de ingeniozitatea cetatenilor nostri, care nasc acte de coruptie din nimic, cred ca si acest lucru este posibil. Ori de cate ori plec peste hotare, toti cei care vad pasaportul moldovenesc sunt stresati din simplul motiv ca la noi nimeni nu poate garanta originalitatea unui document. In conditia in care in republica o viza costa 3000 de euro, adoptarea unei astfel de legi ar permite celui mai mic functionaras local sa inregistreze pe oricine, ca fiind locuitor in comuna sa. In zona de 30 de km de la frontiera cu Romania intra orase destul de mari: Lipcani, Ungheni, Cahul, Cantemir, Leova etc. Vorbim despre aproximativ 900 de mii de oameni. Nisele din legislatie care ar permite afaceristilor sa dezvolte un nou canal de estorcare de bani de la populatie sunt deja cunoscute: casatoria fictiva, procurarea unui imobil sau inscrierea la studii la Cahul sau Ungheni.
Europenii isi dau seama ca numarul maxim al populatiei care poate pleca de la noi este de aproximativ 200 de mii de oameni. Ei recunosc ca, intro forma sau alta, moldovenii oricum vor ajunge in UE. La noi orice idee inovatoare are nevoie de cel mult o luna de zile pentru a se raspandi in toata republica. Dupa ce primul smecher va ajunge la ideea unei casatorii fictive sau a achizitionarii unui imobil intrun sat de la frontiera, sau dupa ce va ajunge la o intelegere cu vreun primar care va accepta sal inregistreze in calitate de locuitor al comunei, credetima, intro luna de zile, toata republica va sti care sunt "solutiile" intro astfel de afacere. Sunt convins, foarte multi sarlatani se gandesc la acest "business", mai ales ca europenii, draguti cum sunt, neau si anuntat din timp despre surpriza. Cred ca atunci cand legea va intra in vigoare, listele persoanelor candidate la VizaL vor fi gata, fiind achitate din timp si platile pentru aceasta sansa."
Oleg Serebrian, presedintele Comisiei parlamentare pentru Politica Externa si Integrare Europeana, prin declaratia facuta Ziarului de Garda a stavilit intrucatva elanul cetatenilor R. Moldova care, ajungand in posesia VizeiL, se vedeau deja cu un picior in Europa:
"Daca cetatenii vor intelege prost ce inseamna o VizaL, atunci intradevar sar putea ca intro buna zi multi dintre moldoveni sa fie cu vize de resedinta la periferia republicii. Viza respectiva urmeaza a fi eliberata de oficiile consulare ale Romaniei si, de regula, ea nu e valabila pentru tot spatiul UE. Se elibereaza doar pentru o singura tara si doar in limita frontierii. Daca e vorba de cetatenii care locuiesc in zona de 30 de km de la frontiera moldoromana, atunci acestia se vor putea deplasa pe teritoriul Romaniei, tot la o distanta de 30 de km de la frontiera. VizaL e un tip de viza frontaliera. Cei de la Leuseni pot pleca cu ea la Husi, insa deja la Barlad vor fi considerati ca au ajuns ilegal. Cu atat mai mult in alte tari ale UE. Se spune: ce conteaza sau cine va verifica vizele respective? Adevarat, cetatenii pot ajunge pana la Bucuresti, insa sar putea sa aiba probleme in cazul depistarii lor de catre organele de control. Cu o astfel de viza ei nu vor putea trece din Romania in Ungaria. Multi au interpretat gresit aceasta noutate. Multi nu inteleg ce inseamna de fapt aceasta VizaL. Ea, practic, nu va schimba situatia moldovenilor. Atat doar ca vor traversa granita cu Romania mai usor decat ceilalti.
VizaL e o viza practicata de UE in raport cu cetatenii mai multor tari. Ucrainenii au beneficiat primii de astfel de vize. Cordonul de frontiera libera in cazul acestui stat era, cred, de 50 km. Ar trebui sa ne intereseze mai mult problema obtinerii unor vize ce lear permite cetatenilor R. Moldova liberalizarea trecerii frontierei in spatiul UE. Guvernul trebuie sa urmareasca ca una dintre finalitatile planului respectiv sa fie si liberalizarea regimului de vize. Desigur, regimul de vize nu poate fi exclus, insa cetatenii vor trebui sa obtina neaparat la frontiera vize multiple.
Diana RAILEANU