Din 2001 curba migratiei din Moldova a intrat pe verticala, acest lucru poate fi dedus din studiul "Migratia si remitentele", prezentat ieri la Chisinau.

Studiul a fost efectuat de Agentia CBS–AXA, la solicitarea OIM, FMI si a Programului UE pentru Securitatea Alimentara.

"Este un studiu care analizeaza impactul migratiei si a transferurilor lor banesti asupra evolutiei R. Moldova", a declarat Edgardo Rujiero, presedintele misiunii FMI in Moldova.

Datele prezentate vorbesc de la sine. O treime din migrantii moldoveni intentioneaza sa ramana peste hotare pentru totdeauna. Peste 50 la suta dintre cei plecati au studii superioare si postliceale. Aproape 100 de procente din cei aflati in Turcia — muncesc ilegal. Jumatate din banii trimisi de cetatenii nostri care muncesc la negru sunt cheltuiti pe mancare si haine, precum 44 la suta din migranti au declarat ca pleaca pentru a face bani de mancare. Restul este cheltuit pentru intretinerea caselor, munci agricole, putin pentru studii si nimic pentru investirea in afaceri.

Moldova este o a doua tara din lume cu un volum de transferuri atat de inalte, dupa Eritreea, ceea ce a facut ca in 2004 transferurile compatriotilor nostri sa constituie cel putin 27 la suta din PIB, cu 4 la suta mai mult decat in anul precedent, in timp ce doar o treime din bani sunt transmisi pe cai bancare, restul venind in Moldova "in colete, prin rude, prieteni, cunoscuti, insotitori de autobuz, microbuz, tren".

Martin Rees, seful misiunii OIM la Chisinau, a declarat pentru mass–media ca cetatenii Moldovei sunt atrasi de doua forte in strainatate: comunitatile de moldoveni, stabilite in orasele Europei, si politicile statelor UE, care au analizat fenomenul migratiei si au decis ca moldovenii sunt o forta de munca destul de atractiva. Cei trei oficiali ai OIM, ONU si UE nu s–au referit la faptul de ce Guvernul nu creeaza conditii favorabile pentru forta de munca in Moldova.

A.R.