Suna telefonul. "Alo, as putea vorbi cu A. Sunt un cunoscut deal colegei voastre si am o oferta nemaipomenita pentru voi. Am putea sa ne intalnim deseara, sa discutam despre un post care ar putea sa va intereseze?" Desi incercam sai explic ca nu am rugat pe nimeni sami caute vreun loc de munca, interlocutorul, de la celalalt capat al firului, continua sa ma asigure ca oferta sa este una irezistibila.
Astfel a inceput o istorie in care nici un copil, de vreo 78 ani, nu ar mai crede, daca ar afla dedesubturile acesteia.
Pentru ca ofertantul a refuzat sa ne dea amanunte despre propunerea sa, am plecat la acea enigmatica intalnire framantate de numeroase intrebari. Starea de incertitudine sa amplificat atunci cand, la locul intalnirii, insotitorul nea propus sa urcam in masina, explicandune ca seful sau ne asteapta in alta parte.
"Seful e tare interesat de voi, dar e foarte ocupat si nu a putut veni sa va intalneasca". Ezitarea combinata cu frica au cedat in fata insistentei tanarului care nea asigurat ca nu ar trebui sa ne ingrijoram. Astfel, in 5 minute eram la locul destinatiei in fata unui bloc de pe o stradela linistita. Intrun apartament de la etajul doi eram asteptate. In camera spre care am fost conduse erau doar cateva scaune, doua fotolii si o masa pe care erau niste lucruri acoperite cu un cearsaf. Alaturi o masuta de reviste pe care erau expuse mai multe carti si brosuri cu denumiri ciudate la prima vedere. In aceasta atmosfera demara partea cea mai captivanta a intalnirii. Persoana interesata de intalnirea cu noi sia inceput discursul si, in scurt timp, am inteles ca tot ce era in camera respectiva constituiau "piese de lucru" ale unui "expert in domeniu".
"NETWORK TWENTY ONE este compania la care colaborez si in care vreau sa va ajut si pe voi sa va incadrati, caci partenerul meu a zis ca sunteti anume ceea ce caut eu oameni energici, cu vise marete". Dupa aceasta "introducere in tema",
gazda, medic de profesie, a trecut la subiect. Lam intrebat daca, intradevar, are nevoie de mai multi angajati, la care nea spus ca, de obicei, invita mai multe persoane pentru a se asigura ca cel putin una ar dori sa se incadreze in acest proiect.
"Aceasta companie e ca o corabie de salvare pentru noi toti", spunea gazda. Ulterior, rasfoind brosurile promo, ma gandeam cear fi daca am lua in serios ceea ce este indicat in paginile utilizate special pentru atragerea potentialilor clienti: "venit suplimentar, libertate financiara, propria afacere, mai mult timp liber, dezvoltare personala, ajutor pentru altii, oameni noi, pensionare si o mostenire urmasilor"? Daca am crede pe bune celor scrise, ar exista oare vreo persoana care ar refuza o astfel de oferta?
Voi anticipa pronosticurile, spunanduva ca eu am refuzato. Nu am facuto din orgoliu sau din ambitie, ci dupa o analiza minutioasa strategica si economica.
Suspiciunile miau aparut atunci cand, la intrebarile mele, dl medic incerca sa raspunda cat mai succint, evitand sa intre in detalii, repetand de fiecare data ca doar daca ne va interesa afacerea, vom afla mai multe detalii despre tot. Se pare ca acest fel de comunicare e prima capcana plasata de ofertanti.
Doctorul nea invitat sa venim la o prezentare a proiectului, care are loc in fiecare zi de joi, la Casa Armatei, anuntandune ca prezentarea noilor produse are loc sistematic, in zile de duminica. Tot atunci a insistat sa afle daca suntem decise sai devenim parteneri. "Nu vreau sami pierd timpul", nea zis, cerand un raspuns clar de la noi.
Decizia noastra era asteptata dupa ce aflasem urmatoarea informatie despre proiect: "Oportunitatea care vi sa prezentat ofera multe beneficii.Unele sunt financiare, dar altele nu tin de sfera materiala spre exemplu, recunoasteri alaturi de cei de acelasi nivel, satisfactia realizarilor, bucuria de a ajuta alti oameni".
Totul nu e decat un balon de sapun, spunea ulterior cineva care, la fel ca si noi, fusese invitat sa participe in aceasta "afacere". "Un balon de sapun care, desi e viu colorat, dispare intro clipa", analiza interlocutorul, amintind alte "afaceri" la fel de "prospere" care, sub pretextul unor multiple favoruri, atrageau persoane, le implicau in diverse tranzactii, dupa care acestea descopereau ca au investit bani, timp si energie intrun balon de sapun.
Asadar, proiectul presupune deschiderea unor magazine virtuale care permit achizitionarea oricaror marfuri sau produse fara a iesi din casa. E o metoda cunoscuta in lume, veti zice. In acest caz, astfel de tranzactii sunt posibile, doar daca devii partener "Amway" (aceasta este denumirea oficiala a companiei care detine reteaua de magazine pe Internet). Parteneriatul presupune achitarea sumei de 50 de euro si o prima cumparatura in suma de cel putin 100 de puncte (1 punct=1$). Daca doresti sa mai si activezi in cadrul companiei, atunci cumparatura trebuie sa fie de cel putin 200 de puncte, asa prevede planul de lucru Amway.
Apropo, despre aceste conditii financiare potentialii membri sunt informati doar dupa ce au spus "Da". Ce urmeaza?
Bine ar fi ca aceste conditii sa fie suficiente pentru a fi liber financiar timp de cativa ani, lucru imposibil de realizat, oricat de mari ar fi visele noastre. Asa, insa, marea cheltuiala abia incepe. Zi de zi vei avea nevoie de timp, enorm de mult timp, pentru a putea, si tu la randul tau, sa atragi un eventual partener, care iti va aduce, poate, cu timpul, daca ai putin noroc, bani de buzunar tie, iar "sefului" un spor al contului bancar.
Pe de alta parte, daca e sa privim realitatea de la noi cu ochii deschisi si nu prin intermediul viselor, am gasi cu mult greu persoane care isi pot permite sa cumpere o pasta de dinti de 200 de lei, fie ea si de o calitate exceptionala. Sau: cati dintre noi isi pot permite sa aiba acasa un detergent de 250 de lei sau de un sapun de 100 de lei, or, acestea sunt preturile produselor oferite de magazinele respective. Fara prea multe calcule matematice constatam ca numarul unor astfel de persoane este limitat, astfel incat, in scurt timp oricine se poate pomeni in fata intrebarii: cui dedicam businessul nostru? In Moldova, cine poate deveni client al unor astfel de magazine? Nici chiar cei care au adunat ceva bani, muncind la negru peste hotare, nusi vor permite "sa se alinte" cu astfel de preturi.
Ceva scapa acestui proiect si ar fi necesar ca fiecare dintre cei "racolati" sa realizeze personal riscurile cursei ce i se intinde, principalul fiind casi pot pierde putinii bani de care dispun. In prezent, Chisinaul este impanzit de persoane care insista agasant asupra "parteneriatului" in aceasta afacere.
Cei care deja colaboreaza in lumea "Amway" sunt bine instruiti si stiu ce au de facut cu prada, dar moneda mai are o parte care ar trebui folosita in favoarea noastra, pentru a nu mai ramane mereu in ochii celor straini niste animale inteligente, care danseaza cum le canta cineva de dupa cortina.
Irina Guja