Dupa ce au constatat disparitia in sir a pietrelor funerare din Cimitirul catolic, rudele raposatilor au organizat o adevarata ambuscada, cu participarea politiei. Hotii au fost prinsi chiar in momentul in care carau lespezile de granit spre automobil. Ei au fost dusi la politie unde au recunoscut ca furau si revindeau monumentele funerare. S–a facut deja un an de atunci, zeci de politisti, procurori, anchetatori, judecatori si grefieri au muncit asupra acestui caz, dar vina celor vinovati inca nu a fost dovedita. Intre timp, infractorul a decis sa nu se mai prezinte la procesul de judecata. Patimitii cred ca, in acest fel, infractorii sunt incurajati sa fure si de la vii si de la morti.
Ana Cabac si–a inmormantat sotul la Cimitirul catolic din Chisinau in 2002. I–a facut si un postament din granit negru, compus de fapt din doua parti — una cu numele sotului si una cu nume nescris inca, dar in semn de legamant vesnic. Amintirea anilor frumosi pe care i–a trait alaturi de sot ii duc pasii destul de des la cimitir, asa a cunoscut mai multi oameni cu durerile lor, precum si pe administratorii cimitirului.
La 22 martie 2004, a fost sunata de o cunostinta si informata ca mormantul sotului ei a fost pangarit, placa de granit fara nume fiind demontata si luata de la locul ei. A mers in graba la cimitir si a descoperit ca si alte morminte au ramas fara cruci, pilastri sau alte elemente ale monumentelor de granit. Impreuna cu administratoarea cimitirului, au alertat politia. Rudele raposatilor cu morminte devastate au descoperit partile de monumente furate dosite langa poarta cimitirului. In cateva ore, o limuzina rosie, care mai fusese vazuta in zona carand "greutati" si–a facut din nou aparitia la poarta cimitirului si doi insi au inceput a cara piesele ascunse din timp langa poarta — spre masina. O masina a politiei era demult in asteptare, asa ca hotii de lespezi au fost retinuti pe loc. Unul reusise sa fuga, doi dintre ei, insa au fost retinuti si dusi la sectorul de politie. Ana Cabac a primit in aceeasi zi un apel telefonic, prin care reprezentantii politiei Centru i–au spus sa stea linistita, caci obiectele furate au fost gasite si ii vor fi restituite.
Ana Cabac a vrut totusi sa fie sigura ca furturile nu se vor mai repeta, de aceea a incercat sa afle cu cea finalizat acel caz la politie. "Mi–a placut cum au lucrat politistii, au venit, i–au prins in flagrant, au colectat probe si marturii — se parea ca a ramas o nimica toata — sa fie pedepsiti infractorii in asa fel, ca sa nu ne mai distruga linistea, pangarind amintirea celor dragi si vanzand monumentele funerare la care nu aveau nici un drept", ne–a spus victima.
Pangarirea mormintelor este o infractiune penala, pedepsita cu amenzi sau detentie de la 2 la 5 ani, in cazul in care vina inculpatilor este dovedita. Urmarind ancheta, insa, Ana Cabac a avut sentimentul ca acel flagrant nu a mai valorat nimic, caci infractorii au fost eliberati, ancheta durand luni in sir sub pretextul "colectarii de probe".
Initial, politistii au zis ca inculpatii sunt saraci si nu au din ce trai, de aceea au furat, apoi i s–a spus ca cei arestati nu isi recunosc vina "si ei nu pot fi fortati sa recunoasca asta". Intre timp, dosarul era transferat de la un anchetator la altul. Cel de–al treilea anchetator s–a dovedit a fi o femeie, care a reusit sa finalizeze procedura de adunare a probelor si sa transmita dosarul in judecata.
"Acest dosar se afla in judecata de aproape un an si se pare ca soarta lui nu va fi decisa degraba", ne–a spus cu un fel de usurinta procurorul Alexandru Matu, adaugand ca nu doreste sa comenteze nimic pe marginea acestui caz. Totusi, am aflat ca dosarul nu are sorti de izbanda, deoarece unul dintre inculpati nu se prezinta niciodata la proces si "este dat in urmarire generala".
Ana Cabac ne–a spus ca pe parcursul acestui an ea a invatat o multime de lucruri despre justitia din R. Moldova. Ea a inteles ca taraganarea este regula de baza in instantele judiciare, deoarece de fiecare data unul dintre inculpati sau avocatii lor gaseau motive sa amane sedinta de judecata, in timp ce grefierii nu o invitau nici macar pe ea la proces. Acum ea stie ca pentru ca urmatoarea sedinta sa aiba loc, trebuie sa dea telefon la judecatorie si sa insiste ca acest caz sa fie examinat, caci altfel el "este uitat".
Judecatorul, Constantin Alergus, de la Judecatoria Centru ne–a spus ca abia a preluat cazul si ca zilele trecute a avut loc prima sedinta judiciara. El a confirmat ca unul dintre inculpati nu s–a prezentat la proces, deoarece e dat in urmarire generala. Constantin Alergus ne–a spus ca nu poate comenta acest caz decat dupa pronuntarea unei decizii judiciare, iar decizia nu se stie cand va fi gata, deoarece e un "caz voluminos", unul dintre inculpati avand antecedente penale si fiind cercetat si in baza altor acuzatii. Judecatorul Alergus ne–a asigurat ca o decizie in acest caz va fi luata, totusi, indiferent de faptul daca cel de–al doilea inculpat va fi gasit sau nu.
Alti patimiti ne–au spus ca hotii din cimitire nu vor fi prinsi sau pedepsiti degraba, deoarece "comertul cu pietre funerare furate" este o ramura noua a criminalitatii din Moldova si o sursa de venit impartita intre producatorii de monumente, demontatorii acestora, transportatori, vanzatori si protectionisti, aflati si printre organele abilitate sa ancheteze cazurile de furturi din cimitire.
"Am primit mai multe plangeri din partea cetatenilor despre faptul ca au disparut monumentele de granit sau marmora de la Cimitirul central sau "Sfantul Lazar". Este misiunea politiei sa ancheteze aceste cazuri de furt sau pangarire a mormintelor, iar din partea noastra putem sa le dam un singur sfat rudelor decedatilor, care comanda si instaleaza monumente noi — sa fie atenti fata de firma la care fac apel", ne–a spus Alexandru Berechelea, directorul Combinatului Servicii Funerare din municipiul Chisinau. Potrivit lui si altor specialisti din domeniul confectionarii monumentelor funerare, ar exista o retea care produce monumente, le instaleaza "lejer" ca dupa cateva saptamani sa vina demontatorii la adresa indicata, sa incarce monumentul, sa "stearga" inscriptia si sa repuna monumentul furat in vanzare. Am contactat mai multe firme care ofera monumente funerare si ni s–a spus ca un monument din marmora sau granit costa la o mie de dolari si mai mult.
Ana Cabac ne–a comunicat ca obiectele furate i–au fost gasite la una din gheretele de langa intrarea in Cimitirul central de pe strada Armeneasca. Ziarul "Makler" e plin de anunturi ale unor firme ce ofera servicii de instalare a monumentelor, dar nu se stie cate dintre acestea au in spate capacitati de producere a lor si cate au chioscuri in care se vand obiecte "adunate" de prin cimitire. "Noi nu avem dreptul sa scotocim in portbagajele masinilor care ies din cimitire, de aceea nu putem combate acest fenomen cu forte proprii", ne–a declarat Alexandru Berechelea, adaugand ca chioscurile care ofera servicii de instalare a monumentelor de langa intrarile in cimitire primesc permisiunea de activitate la Departamentul Constructii al Primariei si activitatea acestora nu poate fi controlata de catre Combinatul Servicii Funerare.
"Cine ne poate convinge ca hotii din cimitire pot fi opriti si cine poate sa despagubeasca traumele morale pe care le–am primit, in timp ce unii care ne–au pangarit mormintele celor dragi au facut business cu durerea noastra si poate, continua sa o faca", ne–a mai spus Ana Cabac.
Alina Radu