Fiecare cetatean de origine araba, student la vreo universitate din Chisinau, poate declara ca a avut in repetate randuri probleme cu politistii din subdiviziunile Departamentului Ordine Publica, abilitati sa supravegheze respectarea ordinii in oras. Ultimii, retinandu–i pe strada pentru a le verifica actele de identitate si permisele de sedere, le restituie documentele doar daca studentii le "ung ochii cu cate 50 de lei". Contra acestei sume isi recupereaza documentele, in mod ordinar, fiecare student cu acte in regula. Exista, insa, multiple cazuri de estorcare iesite din comun, cand cetatenilor de origine araba, fie ei studenti la Medicina sau la Universitatea Libera Internationala (ULIM), li se imputa ca au documente false, fiind amenintati ca pentru aceasta "vor fi judecati si ca pentru a scapa de puscarie trebuie sa plateasca sume rotunde in valuta, deja". Politistii triseaza cu ei, astfel incat unii studenti din cursurile primare de la facultatile umanitare sau de la alte compartimente, care nu au nimic in comun cu practica judiciara, dau crezare diversiunilor politistilor, interesandu–se intre ei in ce consta procedura de detectare a documentelor false…
Ahmed (acesta este numele real al cetateanului arab) este inscris la ULIM, la facultatea de inginerie si informatica. Am dialogat cu el chiar in cantina acestei universitati. Ahmed mi–a dezvaluit, profund indignat, cum a fost nevoit "sa plateasca bani grei, sa–si vanda masina si sa–si rupa permisul in bucati", aceasta fiind singura solutie de a scapa de presiunile agentilor de circulatie rutiera care pentru a estorca cat mai multi dolari de la el ajunsesera sa–i incrimineze si faptul ca permisul auto, de care se folosea de mai multi ani, ar fi fals. Prima data, anul trecut, angajatii Serviciului Politie rutiera a mun. Chisinau i–au sechestrat permisul si actele de identitate, suspectandu–l ca de la el ar mirosi a alcool. L–au chemat a doua zi la biroul lor, din regiunea Garii Feroviare, precizeaza Ahmed, locul unde i s–a cerut o suma de bani in dolari pentru a–si recapata actele. Dansul nu a dorit sa numeasca si cifra exacta a mitei oferite, motivand ca i se pare riscant acest lucru, in situatia in care el a ajuns sa fie student in ultimul an. Potrivit lui, responsabilul Directiei politiei rutiere la care se aflau actele sale insista ca are permisul fals. "Ridicarea permisului auto a fost motivata, deoarece, intr–adevar, consumasem ceva alcool, pentru aceasta insa se cuvenea, conform legii, sa mi se incaseze o amenda oficiala. In plus, insa, ei m–au impus sa platesc si pentru scornirea ca permisul meu ar fi fals. Ahmed precizeaza ca atat automobilul, cat si permisul auto ii fusesera eliberate de organele de inmatriculare auto din Iordania la evidenta carora se afla. Simtindu–se injosit de politistii auto care il somasera sa plateasca, Ahmed si–a rupt permisul de soferie imediat dupa ce politistii i l–au restituit. In lipsa permisului, la care renuntase pentru a nu mai ajunge vreodata sa aiba de furca cu politia rutiera, Ahmed nu mai calatorea cu masina. Dupa aceasta a fost retinut de colaboratorii politiei rutiere din sectorul Buiucani in momentul in care isi spala automobilul, pe care intentiona sa–l vanda. Motivandu–i ca nu avea permis, inspectorul i–a cerut 100 de dolari. Ahmed nu vedea motivul pentru care l–ar fi mituit, deoarece nici nu pornise masina din loc. "Vazand ca politistul nu–mi restituia actele, i–am propus 100 de lei, considerand ca aceasta suma ii este suficienta unui biet politist pentru o zi petrecuta in strada. Dansul vroia ultimativ 100 de dolari. I–am spus ca sunt de acord sa mergem la sectia de politie pentru a mi se perfecta un proces verbal. Din razbunare ca nu i–am dat banii ceruti, mi–a fabricat un proces verbal conform caruia am fost sanctionat de instanta de judecata. Am achitat amenda fara a ezita. Chiar daca le prezentasem bonul de plata a amenzii, colaboratorii de politie din sectorul Buiucani refuzau sa–mi elibereze actele de identitate. Ma trimiteau la judecatorie sa le caut, am facut cale intoarsa, judecatorul mi–a spus ca–s la ei. Mi le–am redobandit foarte greu", dezvaluie cetateanul de origine araba intimidarile prin care a trecut.
Un alt student de origine araba, de la Universitatea de Medicina, pe nume Medi, mi–a declarat ca in primele cursuri era nevoit sa plateasca politistilor, mai ales din sectorul in care locuieste, cate 20–30 de lei, chiar daca intotdeauna avea actele identificatorii la el. "De multe ori sunt vizitat si la domiciliu de politistii din sector, cer bani, nu le dau intotdeauna cati vor ei. In primii ani de studii nu cunosteam limba si–mi puteau invarti mintile la bani. Acum stiu cum trebuie sa–i pun la punct, insa multi dintre colegii mei sunt victimele lor", spune Medi.
Problemele arabilor "solutionate" cu trei cuvinte de MAI
Despre problemele avute cu politia, studentii de origine araba s–au plans conducerii ULIM. Toate universitatile care au la studii cetateni straini, ii convoaca o data pe an cu reprezentanti ai institutiilor statale in problemele migratiei, inclusiv cu reprezentanti din cadrul Ministerului de Interne. "Anul trecut la Universitatea de Medicina a tinut un discurs seful Directiei de Combatere a Migratiei Ilegale(DCMI) din cadrul Departamentului Ordine Publica (DOP), colonelul Anatol Babuc. In cadrul ULIM, aceeasi adunare a fost prezidata de specialistul superior al aceleasi directii MAI, Veaceslav Carlig, spun surse din directia data. "Promitand ca va investiga reclamatiile studentilor, colaboratorul MAI
ne–a lasat numarul telefonului sau mobil, spunandu–ne sa–l apelam ori de cate ori vom fi atacati de politisti. Nimerind in noi "istorii" cu politia, am format acel numar de telefon, la care am fost injurat si trimis direct… la origine", spune Ahmed. Studentul declara ca nu–si mai aminteste numele colaboratorului MAI, autorul celor trei cuvinte, care i–a vizitat la ULIM. Sa mentionam ca, anul trecut, singurul reprezentant MAI la adunarea cu studentii straini de la ULIM a fost V. Carlig, credem ca am aflat cine este autorul injuriei.
Aurel Bordeian, seful Departamentului relatii externe ULIM ne–a declarat ca anual, in luna noiembrie, dupa campania de inmatriculare a studentilor straini si documentarea lor cu actele necesare, specialistii in problemele migratiei de la Departamentul Migratiuni, Ministerul de Interne, Directia de Combatere a Migratiei Ilegale a DOP a MAI, Departamentul Tehnologii Informationale si Ministerul Educatiei le explica studentilor drepturile si obligatiile cetatenilor straini. "Majoritatea studentilor din anul pregatitor au probleme cu politia, deoarece nu cunosc limba, politia in acelasi timp nu cunoaste ce acte trebuie sa aiba acestia. De regula, ei sunt retinuti pentru clarificarea identitatii, chiar daca au actele in regula. Faptul ca politistii cer bani de la ei este un detaliu controversat, este efectul salarizarii joase a politistilor", a spus Bordeian. El a confirmat ca din partea MAI la adunarea cu studentii straini din anul trecut, a participat un singur angajat, al DCMI a DOP. Acesta, Veaceslav Carlig, a subliniat: " Studentii straini au ridicat problema cum ca politistii ii opresc si le verifica actele neargumentat. Le–am spus sa–si justifice obiectiile in forma scrisa si sa le trimita Ministerului de Interne. Le–am lasat telefonul meu mobil de uz intern si i–am rugat sa ma sune…" Intrebat de ce nu este la fel de amabil cand studentii ii telefoneaza, mentionandu–se insulta primita de Ahmed, Carlig a spus ca isi cere scuze.
Referindu–se la subiectul in cauza, colegul lui Carlig, specialist principal in cadrul aceleasi Directii de Combatere a Migratiei Ilegale, Anatolie Rusica, sustine ca investigand plangerile studentilor arabi, nu a constatat ca cineva ar cere bani de la ei. "Sunt fanteziile lor, trucuri lansat cu scopul de a–i tine pe politisti cat mai departe. Am avut recent o plangere de la un cetatean arab, pretendent la azil politic, care din cauza ca avea documentul de identitate expirat a fost amendat. Politistul i–a explicat ca suma pe care trebuie s–o achite este echivalenta cu 30 de dolari, deoarece acesta nu putea face calculul in lei. Strainul insa a interpretat ca politistul ii cerea dolari. 60 la suta dintre ei sunt magarusi", a conchis Rusica.
Potrivit surselor din cadrul ULIM, universitatea inmatriculeaza peste 300 de studenti de origine araba, avand permis de sedere in Moldova, valabil pentru un an de zile. Momentan, Departamentul Migratii inregistreaza 54 de persoane straine cu statut de refugiat si 177 de solicitanti de azil. O treime dintre acestia sunt cetateni ai Federatiei Ruse, originari din Cecenia, iar pe locul doi se plaseaza cei din Palestina, Sudan, Siria si Iordania, a comunicat, pentru Ziarul de Garda, seful–adjunct al Directiei principale pentru refugiati a Departamentului Migratii, Traian Turcanu.
Aliona AVRAM