Cancer la Tatanari
Elena Osadci, profesoara de matematica la scoala din satul Tanatari, raionul Causeni, despre viata scolii, despre bucuriile singulare ale invatatorilor, despre cei plecati si cei ramasi acasa.
Dezastru
Daca ar fi sa calific situatia din scoala noastra, cred ca ar fi potrivit cuvantul "dezastru". Din numarul total de 37 de pedagogi, au plecat prin lume 9. Astfel, cei ramasi, lucreaza si pentru ei. Sunt cazuri cand un profesor are cate doua sarcini didactice. Aceasta inseamna ca, saptamanal, le citeste elevilor peste 30 de ore. Guvernantii s–au tot laudat ca le creeaza conditii de munca profesorilor si ca le ofera conditii speciale tinerilor, pentru a–i atrage la munca in scoli. Vorbe...
Prin scolile din Moldova demult nu mai vin tineri profesori. La noi, spre exemplu, cei veniti cu 15 ani in urma, nu mai au incotro si rezista. Altora nici in gand nu le trece sa vina in scoli. Acum nu avem profesor de limba franceza. Primaria i–ar achita chiria, i–ar oferi o tona de carbune, i–ar aloca bani pentru consumul de curent electric.... Tinerii, insa, nu vor la sat. Fara tineri, viata scolara e trista. Imi amintesc, din experienta mea, profesorii, la recreatii, discutau despre evenimente din cultura si arta. Acum isi deplang nevoile.
16 ore de munca pe zi
Nu cred ca cineva a calculat cat costa munca unui profesor si care sunt raporturile intre truda si remunerarea acestora. Eu, bunaoara, avand categoria I–a, deci si cea mai inalta treapta de salarizare, citind cate 33 de ore pe saptamana, primesc 1400 de lei. Tinerii profesori, cu tot cu promisiunile guvernantilor, primesc cate 5–6 sute de lei pe luna. Cum sa–ti traiesti viata cu astfel de salarii? Cum sa–ti creezi o familie, sa nasti si sa cresti copii? Profesorii nu mai au zile de odihna. Chiar daca nu au timp si nu mai rezista sa munceasca fizic, nu se pot dezice de gospodariile lor auxiliare, din care se hranesc. Astfel, cu tot cu lectii, ziua de munca a profesorului depaseste 16 ore de munca. 16 din 24.
Bucurii singulare
Stiti cand se bucura profesorii? Atunci cand vreun elev de–al lor este admis la studii la buget si nu la cu taxa. Acestea, insa, sunt bucurii singulare, pe langa care rutina si disperarea macina zilele invatatorilor. Problemele satului sunt percepute si simtite in primul rand de profesori. Acum, chiar din satul nostru, foarte multi pleaca la munca in strainatate. Mai trist, insa, e ca foarte multi decedeaza, numarul imbolnavirilor crescand necrutator. Oamenii de la sat sunt astazi foarte bolnavi. Ei sufera de maladii cardiace, crize nervoase, hipertensiuni. Astea, insa, ar fi mai putin infricosatoare, daca nu ar exista cancerul. O mahala intreaga din satul nostru este ciuruita de cancer. In fiecare casa – cate un bolnav incurabil... Deseori ma gandesc ca societatea in ansamblu este pandita de un cancer.
Banii si copiii celor plecati
Cei plecati din sat la munca peste hotare trimit acasa bani multi. Ei isi asigura familiile. De obicei, acasa raman tatii si copiii. Mamele si sotiile plecate le trimit bani. La ce folosesc banii? Mai putin pentru a–si cumpara vreo carte, mai mult — pentru baruri. Unii reusesc chiar sa–si cumpere automobile. Vara, femeile vin in vacanta. Isi duc familiile la mare. Acolo isi permit sa–si alinte copiii. Acestia analizeaza si inteleg ca invatatura nu este cotata in Moldova. Ei vad ca au bani doar cei plecati la munca in strainatate. Cei care au invatat si muncesc astazi prin scoli sau spitale — o duc de azi pe maine. Cei care ajung la astfel de concluzii nu mai vor sa invete.
Vorbe fara fapte
Cum arata satul? Parca ar fi consecinta unui dezastru. Ruine. Drumuri distruse. O gradinita parasita. De altfel, din cauza natalitatii reduse in ultimul timp, nu stiu daca s–ar aduna copii pentru redeschiderea ei. Stiti ce ma uimeste in toata avalansa asta de probleme? Oamenii asa si nu au inteles ca de la vorbele pana la faptele guvernantilor e tare mult. Eu traiesc de 36 de ani in sat. Am cunoscut si bucurii, si satisfactii. Acum intalnesc tot mai multi oameni tristi, chinuiti. Omul si pamantul, fata in fata. Se pare ca toti au pierdut pofta de viata. Nu stiu la ce ne–am putea astepta, daca viata va continua in acest fel...
Pentru conformitate, A.G.
Profesorii din Moldova au impanzit lumea
Cum se descurca scolile fara ei?
Ghenadie Zamordac, presedinte al Consiliului raional al Sindicatului Educatiei
si Stiintei din raional Rascani:
Pana nu demult s–au descurcat, pentru ca unii profesori predau concomitent mai multe discipline. Lipsa mare de cadre didactice nu avem. In ultimul timp au plecat profesori, tin minte doar cifra celor plecati de la 1 septembrie pana la 1 decembrie, au plecat aproximativ 32 de profesori din scolile raionului, in schimb au fost incadrati altii 33.
Mircea Axenti, presedintele Consiliului municipal Balti al Sindicatului
Educatiei si Stiintei:
In municipiul Balti, comparativ cu alte localitati, nu sunt atat de multi profesori plecati din scoli. Desi vin si tineri specialisti, in principiu, ne salveaza pensionarii, care constituie peste 10 la suta din numarul total de profesori scolari. Sarcina didactica depaseste 18 ore. Alta solutie nu exista. In ultimul timp pleaca multi profesori, dar in locul lor vin tot mai greu altii noi.
Dumitru Balan, comuna Pepeni, raionul Sangerei:
Cei plecati peste hotare ne ajuta, de fapt, sa ne descurcam. Ei trimit bani acasa si astfel isi ajuta copiii sa poata merge la scoala. Ei isi intretin familiile. Mai greu o duc cei ramasi pe loc. Deocamdata, la Pepeni, avem suficienti profesori, dar nu este exclus ca in viitorul apropiat sa ne confruntam cu aceasta problema, deoarece, astazi, majoritatea celor care lucreaza se pregatesc sa iasa la pensie peste cel mult un an. Altii — sunt
deja pensionari. Tinerii refuza sa vina sa munceasca in calitate de pedagogi prin scoli, nu de aceea ca nu avem absolventi suficienti, dar din cauza salariului mizer, care nu le permite sa supravietuiasca si sa activeze in domeniul invatamantului.
Ion Pripa, profesor la Liceul teoretic din Glodeni:
Lucrez in centrul raional Glodeni, sunt profesor la liceul teoretic. In liceul nostru, din cei 55 de profesori, 17 dintre ei sunt invatatori pensionari, ceilalti au varste destul de inaintate, varsta medie a lor fiind de peste 50 de ani. Acum cativa ani au mai venit vreo doi profesori tineri, dar cum au venit asa au si plecat. Nu rezista din cauza salariilor foarte mici, si a conditiilor precare de viata in raport cu preturile care cresc de la o zi la alta. Asta–i situatia.
Zinaida Spac, presedintele Consiliului raional al Sindicatului Educatiei
si Stiintei din Telenesti:
Ne descurcam cam greu. Pentru a face fata programei, un profesor este nevoit sa duca o sarcina jumatate–doua. E dificil. Din aceasta cauza invitam pensionarii sa ne ajute. Se mai intampla, insa, ca anumite ore sa fie citite si de nespecialisti. De la 1 septembrie pana acuma au plecat aproximativ 30–40 de profesori, a fost cam greu sa gasim alti pedagogi. Se mai intampla ca profesorii, pe motiv de boala, sa lipseasca cateva saptamani in sir. In astfel de situatii, copiii raman in urma programei de invatamant. Anul trecut, din oferta de 50 de persoane, in raion au sosit doar patru tineri specialisti.
Efrosinia Gretu, presedintele Consiliului raional al Sindicatului Educatiei
si Stiintei din raionul Leova:
In raioanele unde nu s–au prezentat tinerii specialisti conform repartizarilor facute de Ministerul Educatiei si Stiintei, directorii si administratorii scolilor au iesit din incurcatura angajand pensionari, ori oferind cate doua norme cadrelor didactice. In acest fel sunt ocupate disciplinele libere. De la 1 septembrie pana la 1 ianuarie, au plecat la munca peste hotare aproximativ 26 de profesori. In anul de studii 2003–2004, numarul celor plecati din raion a constituit 60 de profesori.
SUA
Un val de crime, cauzat de o fosta cetateana a Moldovei
Presa americana continua sa discute crima ingrozitoare, comisa asupra unei foste cetatene a Republicii Moldova, Faina Zonis de 42 de ani. Ea a fost gasita in anul trecut moarta in biroul sau si mult timp politia nu a putut gasi cauza si faptasul acestei crime. Fosta noastra compatrioata a fost descoperita de fiul ei mutilata intr–un hal groaznic, avand multe taieturi de cutit, arma faptei zacand alaturi de victima, rupta in bucati de atata efort.
Mai tarziu s–a aflat ca acest omor a fost cunoscut de cea mai buna prietena a sa, care era si sotia amantului Fainei, Paul Goldman, tot el — ucigasul. Faina si Paul erau amanti de 10 ani si ea incerca sa il santajeze pe acesta sa legalizeze relatia cu ea, lucru pe care se pare ca nu l–a dorit barbatul.
Paul Goldman i–a relatat sotiei ca a omorat–o "pe cea care nu–i dadea pace sa traiasca" si a rugat–o pe Irina, sotia lui, sa "stie" ca ambii "nu au auzit nimic despre aceasta crima, deoarece erau impreuna la cumparaturi". In aceeasi seara ucigasul si consoarta lui au vizitat casa victimei, pentru a exprima condoleante copiilor si rudelor.
Politia a ajuns aproape de ucigasul Fainei din Moldova, doar dupa ce parintii acestuia s–au sinucis, ambii impreuna, la scurt timp dupa acea crima. La acel moment, Paul Goldman fugise in Franta, iar parintii lui au chemat–o pe Irina, i–au dat toti banii cash de care dispuneau (circa 20.000 USD), inelele lor de casatorie si un bilet pe care scria "Noi nu putem trai mai mult". Mai tarziu politia i–a gasit in baie, morti, cu venele taiate.
Goldman, criminalul, a fost in final prins de politia din Franta la Grenoble. Peste cateva zile, acesta a fost gasit in celula sa din inchisoarea franceza, spanzurat cu un cearsaf, unica marturie fiind un biletel pe care scria "Parintii mei au murit din cauza mea. Sotia mea este intr–o inchisoare in SUA. Fiul meu va fi crescut de straini. Eu nu pot trai in acest fel, m–am pedepsit singur."
Irina, sotia acestuia, risca sa petreaca 14 ani in inchisoare pentru complicitate, dar, pentru ca are un fiu invalid, a petrecut in inchisoare doar cateva luni.
O familie de moldoveni, exemplu pentru vorbitorii de engleza
Lipsa de efort din partea emigrantilor care intra in SUA pentru a studia limba engleza cauzeaza mari probleme comunitatilor care ii adapostesc pe acesti cetateni, precum si insusi imigrantilor. Se considera ca circa 40 de milioane de noi americani nu cunosc limba engleza. Presa americana prezinta mai multe programe menite sa ajute noii cetateni ai Americii sa studieze limba oficiala a SUA, caci fara posedarea acesteia, ei nu pot participa activ la viata comunitatii, nu isi pot cunoaste plenar drepturile si obligatiunile. Zilele trecute, ziarele americane au prezentat cazul de succes al unei familii de moldoveni care si–au inceput viata in SUA prin a studia engleza.
Tamara Dumitras, care a venit in Portland in 1993, impreuna cu sotul si copiii, nu stia nimic in engleza. Ea a avut insa curajul si insistenta sa inceapa a studia, inscriindu–se la un colegiu de medicina. "Era foarte greu si eram deprimata. Dar am rezistat, si atunci cand am obtinut un loc de munca la Kaiser Permanente, m–am simtit intr–al noualea cer".
In Portland a fost creat un Consiliu al Alfabetizarii, care sprijina doritorii de a invata engleza si care implica absolventii de succes ai acestor cursuri sa devina si ei promotori ai programelor de alfabetizare engleza pentru noii cetateni ai SUA. Acest consiliu organizeaza anual un festival la care Tamara Dumitras cu familia ei si alti prieteni din Moldova fiind printre exemplele de succes prezentatein cadrul acestei manifestari.
Romania
Pod de benzina peste Prut
O data cu mijirea zorilor isi fac aparitia in parcarea din fata magazinului Billa, in cea de langa piata Alexandru cel Bun sau in spatele celei din Nicolina. Ii recunosti simplu, dupa autoturismele cu numere de Republica Moldova, iar cand te apropii, dupa accentul inconfundabil. "Cat e litrul?" "Douazesisinsi de mii. Ii de la LukOil." "Ai sticla sau trebuie si aduc eu?". "Cu sticla ta ci eu nu am di undi". O data terminata conversatia, omul trece la treaba. Scoate un furtun din masina, il introduce in rezervor, trage de doua–trei ori cu gura si apoi face plinul sticlei. In tot acest timp un "coleg" ia banii, ii numara si ii baga repede in buzunar. In fata la Billa este teritoriul taximetristilor, la piata Alexandru cumpara angrosistii de legume veniti la Iasi, iar la Nicolina cei care doresc sa economiseasca ceva banuti.
Politistii spun ca aproape sunt legati de maini in astfel de situatii. Singura masura pe care o au la dispozitie este amendarea celor prinsi asupra faptului. "Cele mai multe cazuri sunt pe raza de competenta a sectiilor 1, 2 si 5. Dar efectivul de politisti este destul de mic si nu putem infiinta posturi permanente in zonele in care comercializeaza moldovenii benzina. Facem zilnic razii, le dam amenzi si confiscam marfa pe care o gasim. Se trece cam un vagon de benzina in Romania zilnic", a declarat inspectorul Madalin Taranu, purtatorul de cuvant al Politiei Iasi. Marfa confiscata este depozitata in sectiile de politie sau chiar aruncata din lipsa de spatiu. Numai ca, in goana lor dupa un profit rapid, basarabenii amesteca benzina cu fel de fel de compusi chimici, diluanti sau reziduuri de cracare, compusi care distrug motoarele masinilor. "Podul de benzina" este atat de bine dezvoltat incat si statiile din Iasi lucreaza pe sub mana cu "benzinarii" basarabeni.
O descindere–surpriza a inspectorilor OPC Iasi acum cateva saptamani a scos la iveala un fapt halucinant. La benzinaria "Petro Cos" SRL Iasi, situata intr–o zona ultracentrala si cu un trafic sufocant, pe bulevardul Nicolae Iorga, se vindea benzina contrafacuta si trecuta ilegal peste granita din Republica Moldova. Angajatii benzinariei vindeau benzina direct din pet–uri, pe timpul noptii, taximetristilor. "Am gasit peste 50 de pet–uri de doi litri. Lichidele din interior aveau diferite culori, sticlele fiind confiscate, continutul din fiecare pet fiind trimis la analiza. Nici o sticla nu avea culoarea de acelasi fel. Este vorba de amestecuri de benzina cu solventi", a declarat atunci fostul director al OPC Iasi Ioan Haraga. Inspectorii OPC au amendat societatea cu maximul prevazut de lege, adica 50 de milioane de lei.
«Romania Libera»
Hasis adus din Spania
Politistii de frontiera vasluieni au retinut doi cetateni basarabeni in masina carora au descoperit hasis. Igor T., 27 de ani, si Victor C., 34 de ani, s–au prezentat la punctul de trecere al frontierei Albita la bordul unui microbuz cu care transportau colete din Spania. Politistii de frontiera au decis sa efectueze un control de rutina asupra autovehiculului, scop pentru care l–au adus pe Eol, un ciobanesc german. Cand a ajuns la scaunul soferului, cainele a inceput sa dea din coada, semn ca in apropiere se aflau droguri. Oamenii legii au descoperit sub bancheta 19 calupuri suspecte, in greutate de aproximativ 5 kilograme. In urma cercetarilor a reiesit ca in respectivele pachete se afla hasis, pe care cei doi, il adusesera din Spania, reusind sa–i pacaleasca pe toti vamesii din spatiul Schengen, mai putin pe cei vasluieni, care i–au retinut tocmai cand mai aveau putin si intrau in tara lor. Pe numele celor doi, Tribunalul Vaslui a emis mandate de arestare preventiva pentru o perioada de 29 de zile pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri, fapta prevazuta si pedepsita de articolul 3 din Legea 143/2000.
«Romania Libera»
NASA MAFIOTILOR MOLDOVENI
Procurorii romani si cei din Republica Moldova vor lucra in comun pentru elucidarea itelor celei mai mari retele de trafic de droguri din zona Moldovei. 11 persoane implicate in afacere au fost deja condamnate la ani grei de puscarie.
Magistratii ieseni vor colabora cu cei de la Chisinau pentru a da de urmele "creierului" afacerii, basarabeanca, Viorica Don, in varsta de 28 de ani, si a fratelui acesteia, Alexei, 24 de ani. Cei doi sunt suspectati ca ar fi infiintat, cu ajutorul unui cetatean turc, Azarkan Abdullah, de 52 de ani, un adevarat laborator de preparat heroina in localitatea botosaneana Copalau. Imediat dupa descoperirea afacerii, cei doi moldoveni si turcul s–au facut nevazuti, fiind dati in urmarire prin Interpol.
«Ziarul»
Canada
Hotii de carduri bancare au traversat Oceanul
Doi barbati din Montreal, Canada au fost prinsi zilele trecute in flagrant operand ilegal la un bancomat din Halifax. Politia a stabilit ca acestia furau informatii cu privire la cardurile bancare de la un bancomat din Halifax. Ei utilizau un mecanism foarte mic, cu ajutorul caruia erau memorizate datele personale si codurile cardurilor bancare a cel putin 70 de oameni.
"Este un utilaj destul de sofisticat", a declarat pentru presa Mark Hobeck de la Politia din Halifax.
Cei doi inculpati, Mihail Mares, de 34 de ani si Eugeniu Moldovan, de 28 de ani, sunt acuzati de frauda in baza a 63 de cazuri. Ei au fost suspectati cu mult timp inainte in baza unor alerte politienesti din diferite colturi ale Canadei, dar au fost prinsi abia acum, la Halifax.
De aceasta data politia a fost instiintata de catre directorul cinematografului, dupa ce posesoarea unui asemenea card bancar s–a plans de o tranzactie bancara facuta din acel bancomat fara stirea ei.
Presa straina a remarcat cresterea numarului de hotii de pe carduri bancare, in anul trecut, un asemenea grup criminal reusind sa fure de la 600 de clienti din cadrul unei singure institutii.
Politia se mira de abilitatea hotilor, care au reusit sa instaleze utilajul de memorizare a codurilor, pe un bancomat aflat in permanenta sub supravegherea unor camere de vederi ale serviciului de securitate.
