Puterea de la Chisinau se "incomodeaza" sa–i ceara lui Putin eliberarea lui Ivantoc si Petrov–Popa.
Saptamana trecuta, 38 de deputati din Legislativul de la Chisinau au inaintat un proiect de lege care prevede revizuirea Constitutiei in sensul largirii atributiilor Curtii Constitutionale (CC). Dupa adoptarea acestei legi, cetatenii care vor considera ca le sunt lezate drepturile fundamentale, inainte de a se adresa la CEDO, vor putea sesiza CC.
Vitalie Parlog, agentul guvernamental al R. Moldova la instanta europeana de drept, a declarat ca "nu considera ca acest proiect de lege e o urmare a faptului ca autoritatile sunt ingrijorate de numarul mare de plangeri depuse la CEDO". Parlog afirma ca initiativa prevede ca si in Moldova, la fel ca in multe alte state, se va introduce un mecanism suplimentar, menit sa asigure un grad sporit de protectie a drepturilor fundamentale ale omului.
Alexandru Tanase, unul dintre avocatii grupului Ilascu la CEDO, sustine ca acest proiect este o aberatie. "Este imposibil ca 7 judecatori ai CC sa corecteze erorile judiciare comise de 391 de judecatori, cati activeaza in R. Moldova. In realitate, initiativa este menita sa ingradeasca accesul la CEDO al persoanelor ce se considera victime ale violarii drepturilor omului", spune Tanase, specificand ca, in cazul in care Guvernul ar fi interesat de respectarea drepturilor omului, ar face o analiza profunda a situatiei din justitie, incercand sa elucideze motivele care genereaza incalcarea acestor drepturi. "Speram ca viitorul Parlament nu va intruni numarul necesar de voturi pentru a opera aceste modificari in Constitutie", conchide avocatul Tanase.
In ultimii ani, la CEDO au fost depuse 1200 de plangeri in care statul R. Moldova este acuzat de violarea drepturilor omului. O buna parte dintre acestea a fost admisa, in 12 cazuri fiind deja pronuntata hotararea. Cazul grupului Ilascu si al Mitropoliei Basarabiei sunt doua dintre ele. R. Moldova, somata de instanta europeana, a platit despagubiri majore si, in pofida impotrivirii puterii comuniste, a inregistrat Mitropolia Basarabiei. De cele mai multe ori, dosarele acceptate de CEDO sunt axate pe violarea articolelor 6 si 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Drepturile la un proces echitabil si la libertatea de exprimare sunt cele mai incalcate in R. Moldova
La 21 decembrie 2004, CEDO a condamnat in premiera absoluta R. Moldova pentru nerespectarea dreptului la libera exprimare. Este vorba de cazul Valeriu Busuioc versus R. Moldova, in care un ziarist a fost condamnat de instantele de drept de la Chisinau pentru publicarea unor articole de interes public. Dezvaluirile lui Busuioc aparute in saptamanalul "Express", pe parcursul anului 1998, au abordat modul de gestionare a Aeroportului International Chisinau, politicile de personal ale institutiei si profesionalismul conducerii aeroportului. O parte dintre functionarii vizati, inclusiv conducerea aeroportului, l–a actionat in instantele judiciare pe Valeriu Busuioc, obligandu–l sa dezminta faptele exprimate si cerand sanctionarea jurnalistului prin achitarea prejudiciului moral si material ce le–ar fi fost cauzat.
Prin hotararea Curtii, R. Moldova va recupera prejudiciile morale si materiale cauzate lui Valeriu Busuioc in marime de 4 125 euro. Cazul a fost prezentat la CEDO de Serghei Ostaf, in colaborare cu Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova (CHDOM).
In cazul Bocancea si altii vs. R. Moldova, noua petitionari au mers la Strasbourg din cauza neexecutarii de catre Ministerul Finantelor a hotararii judecatoresti vizand indexarea depunerilor banesti la Banca de Economii. Potrivit avocatului Vlad Gribincea, desi hotararile se refereau la sume nesemnificative, ele au fost executate abia peste 2 ani de la pronuntare. Curtea a considerat ca termenul de executare a fost prea lung si ca lipsa mijloacelor banesti nu poate justifica neexecutarea unei hotarari o perioada atat de lunga.
Dosarul lui Cristian Ziliberberg a fost finisat la inceputul lunii curente si avea drept temei incalcarea dreptului la un proces echitabil in procedura administrativa. Reclamantul a participat la manifestarile de protest ale studentilor din primavara anului 2000. In plina desfasurare a evenimentelor, este retinut si cercetat de autoritatile politiei, condamnat de Judecatoria Centru a mun. Chisinau la amenda administrativa in marime de 36 lei. Recurentul a contestat decizia in recurs, ultima insa a fost examinata in lipsa lui Ziliberberg. In cererea catre Curte, Cristian a invocat incalcarea art. 11 si 6 al Conventiei.
R. Moldova i–a achitat lui Ziliberberg prejudiciul de 1000 euro.
Un alt caz fara precedent a fost reprezentat de catre Stefan Uratu, presedintele CHDOM si i–a avut in calitate de protagonisti pe sapte pompieri, angajati ai MAI, carora ministerul nu le–a achitat sumele necesare pentru ratia alimentara pentru o perioada de un an si sase luni.
Cazul Luntre s. a. impotriva R. Moldova. Desi cetateanul Luntre a fost declarat castigator de toate instantele in dosarul despre indexarea sumelor banesti depuse la Banca de Economii, din cauza tergiversarii examinarii hotararii judecatoresti, petitionarul a apelat la CEDO. Alte 14 cereri au fost comasate in acest dosar, intentat in baza art. 6 si 1 al Conventiei Europene — "respectarea dreptului la proprietate" si "dreptul la un proces echitabil".
Nerespectarea deciziei judecatoresti a constituit temeiul altui proces ajuns la CEDO, avand R. Moldova in calitate de parat. Pensionara Iulia Croitoru a depus cerere la Strasbourg pe motiv ca executarea hotararii privind indexarea depunerilor banesti nu a fost executata in termenul prevazut de lege. Croitoru a castigat, Curtea recunoscand ca acesteia i–au fost incalcate drepturile prevazute de art. 6, al.1 al Conventiei Europene.
Pe adresa CEDO au fost remise si alte cereri, unele dintre care au fost acceptate in regim de urgenta (cazul Sarban). Acest lucru, se pare, nu deranjeaza puterea de la Chisinau. "Faptul ca la CEDO se adreseaza mai multi cetateni ai R. Moldova demonstreaza gradul inalt de democratizare al societatii", sustine agentul guvernamental, Vitalie Parlog. Potrivit lui, principala vinovata in procesul grupului Ilascu este Federatia Rusa.
Parlog sustine ca oficialitatile statului nostru "au facut totul ca cei doi detinuti — Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa — sa fie eliberati din inchisoarea de la Tiraspol". Potrivit lui Parlog, "totul" inseamna: "au fost adresate solicitari Ambasadei de la Chisinau a Federatiei Ruse" privind eliberarea celor doi detinuti. Nu insa si conducerii de varf a Rusiei, in persoana presedintelui Vladimir Putin, singurul in stare sa exercite presiuni asupra lui Igor Smirnov si singurul care va fi ascultat de acesta.
Ileana Rusu