O buna parte dintre detinutii care isi ispasesc pedeapsa in penitenciarele din R. Moldova, condamnati pentru infractiuni economice, ar trebui eliberati. este de parere Igor Dolea, directorul Institutului de Reforme Penale. Intre timp, insa, Alina Rusu, detinuta la Penitenciarul de la Pruncul pentru o infractiune economica, a avut 39 de avocati care au incercat sa o apere de detentie. In consecinta, femeia s–a ales cu o afacere pierduta, cu patru ani de privatiune de libertate, dar si cu un pachet de drepturi incalcate.

Fosta femeie de afaceri, Alina Rusu sustine ca si–a pierdut proprietatea in rastimpul in care 39 de avocati au incercat sa o apere de abuzurile legislative. Pe parcursul ultimilor patru ani a scris peste doua mii de scrisori la Parlament, Guvern, Procuratura, Ministerul Justitiei, presedintelui Vladimir Voronin si chiar sotiei acestuia, Taisia Voronin. Totusi, Alina ramane detinuta in Penitenciarul de la Pruncul, fiind condamnata in baza art. 123, Cod Penal, redactia 1961, «sustragere in proportii deosebit de mari din avutul proprietarului».

Judecatorii: la racoare trece pofta scrisului

«Legislatia R. Moldova este perfecta, doar ca aceasta nu functioneaza», este de parere Alina Rusu, pe care am vizitat–o la inchisoare. «Intre timp, am inteles ca nu mai are rost sa caut justitie in R. Moldova, asa ca deja am depus o cerere la CEDO. E inregistrata in camera a IV–a si sper ca va fi examinata in curand».

Desi Curtea Suprema de Justitie (CSJ) a stabilit multe incalcari in investigarea dosarului penal in baza caruia a fost condamnata, s–a hotarat ca decizia Curtii de Apel poate sa ramana in vigoare. «Timp de noua luni am fost dusa la judecata. Ba nu era procurorul, ba judecatorul, ba martorii… Intre timp, am scris mai multe petitii la mai multe institutii. In final, judecatorul a declarat: veti sta la racoare si va va pieri pofta sa scrieti atatea petitii».

Alina Rusu spune ca fapta pentru care a fost condamnata constituie «un bloc de probleme», dar felul in care isi ispaseste pedeapsa reprezinta «alt bloc de probleme». «Situatia femeilor condamnate este ingrozitoare», spune ea. «Un om care a incalcat legea nimereste dupa gratii pentru a fi reeducat, astfel incat, atunci cand revine in societate, sa nu mai prezinte un risc pentru alte persoane. Ce se intampla de fapt? Oficial, sunt declarate mai multe proceduri care ar ajuta la procesul de reeducare. In coduri este stipulat ca, dupa gratii, ar trebui sa existe o apropiere de personalitatea fiecarui detinut. Din pacate, e putin spus ca o apropiere de acest fel nu exista.»

Un tunel fara curcubeul de primavara

Femeia spune ca inchisoarea e ca un tunel. «Omul ar trebui sa vada luminita la capatul tunelului, ca sa–l atraga mai mult. Timpul petrecut in celula este ingrozitor. 24/24 esti lipsit chiar si de niste bucurii marunte, cum ar fi cerul de vara sau curcubeul de primavara.»

In cazul sau, detinuta spera ca «lumina de la capatul tunelului» ar fi perioada de resocializare, cea de–a treia etapa din detentia fiecarui condamnat, la care incearca sa isi apere dreptul de mai mult timp. Alina Rusu considera ca i se incalca mai multe drepturi atat din Constitutie, cat si din Conventia pentru Drepturile Omului. Unul dintre motivele din care nu i se permite trecerea la perioada de resocializare ar fi faptul ca nu a achitat daunele materiale. «Cum as putea sa o fac, daca sunt lipsita de acest drept?», se intreaba femeia, care a incercat sa se angajeze in calitate de secretara la o intreprindere de stat.

La 17 decembrie 2007, se implineau deja 3/4 din termenul la care a fost condamnata. Dupa aceasta perioada urma sa i se permita, spune ea, eliberarea conditionata, in cazul in care nu a comis nicio incalcare. «Am trimis scrisori de mai multe ori, dar am primit raspunsuri intarziate, din care nu am inteles nimic concret.»

La universitate, cu catuse pe maini

Deoarece era convinsa de faptul ca va avea parte de perioada de resocializare, la 3 octombrie 2007, Alina Rusu a incheiat un contract cu Universitatea de Stat din Moldova pentru studii de masterat, specializarea Relatii Internationale. «Am trimis mai multe scrisori oficialilor de la noi, cerandu–le sa–mi permita sa merg la sesiune macar si cu catuse si lanturi pe maini, dar nu am primit decat raspunsuri eronate.»

De fapt, la capitolul raspunsuri adresate de institutiile oficiale, Alina Rusu a depistat aceleasi scrisori nefondate. «Petitiile mele nu au fost cercetate. Ministrul Justitiei, Vitalie Parlog, nu a facut decat sa semneze raspunsurile», afirma Rusu. Cel mai elocvent exemplu a fost cel in care reprezentanta Alinei Rusu, Ludmila Sevtova, adresand o scrisoare oficiala Ministerului Justitiei, a primit un raspuns din care a aflat ca cea din urma este condamnata in baza unei crime deosebit de grave. «Astfel de raspunsuri oficiale ne dau de inteles cat de bine functioneaza birocratia de la noi», adauga Alina Rusu. Din aceeasi categorie e si alt raspuns, al judecatorului de instructie, Sergiu Crutco, care si–a pus semnatura pe stampila Cancelariei Judecatoriei Centru. «Nu stiu cum sa numesc aceasta hartie, care nici macar nu spune ce statut are. Un refuz de a–mi examina cererile, daca vreti», afirma femeia, continuand sa cerceteze raspunsul expediat pe o foaie simpla, fara antet, din care afla ca «cererile nu vor fi supuse examinarii».

«Omul privat de libertate nimereste in aceste conditii si isi pierde curajul si speranta, vazand ca nimeni nu se apropie de lumea sa interioara, asa cum spuneam la inceput… Deseori, este pedepsit mai aspru decat dauna pe care a cauzat–o. In consecinta, fiind privat de drepturi, detinutul revine in societate inrait pe acest sistem. Se creeaza un cerc vicios. Iar in acest caz, el chiar poate prezenta un pericol», afirma Rusu.

Sistemul judiciar din R. Moldova este cu semnul minus

«Codul Penal al R. Moldova ar trebui simplificat», este de parere Iver Huitfeldt, seful Misiunii Norvegiene de experti pentru promovarea Suprematiei Legii in R. Moldova (NORLAM). «Codul are prea multe notiuni, din care cauza judecatorul are putina libertate in decizia sa. Se aplica pedepse prea dure. Incalcari care, in R. Moldova, sunt calificate drept deosebit de grave, de multe ori, in UE, pot fi considerate drept obisnuite.»

Potrivit lui Igor Dolea, directorul Institutului de Reforme Penale, o atentie aparte ar trebui acordata capitolului ce tine de infractiunile economice. «Astazi are loc un proces de revizuire a multor dosare penale referitoare la sustrageri in proportii mari si deosebit de mari», a spus Dolea. «S–au modificat limitele minime pentru aceste pedepse, intre 2000 si 2500 de unitati conventionale. CSJ urmeaza sa se ocupe de aceste cazuri.»

Alte aspecte problematice ce tin de Codul Penal al R. Moldova ar fi revizuirea mai multor articole care contin notiuni de felul «concurenta neloiala» sau «activitate ilegala de antreprenor». «Asemenea notiuni nu sunt definitivate, iar cei condamnati ar putea deveni victime ale unor neclaritati», adauga Dolea.

Iver Huitfeldt afirma ca in R. Moldova, comparativ cu statele europene, numarul de 220 de detinuti la o suta mii de locuitori este destul de mare. «In acest sens, am putea spune ca sistemul judiciar al R. Moldova este deosebit de aspru, fapt care constituie un minus», concluzioneaza Huitfeldt.

Anastasia NANI