Cele 36 de hectare care alcatuiau altadata luciul apei lacului «Valea Morilor» s–au transformat intr–o groapa mare de deseuri. Doua baltoace de apa ne mai amintesc despre lacul de candva, cu 1,3 mil metri cubi de apa, cu pesti, barci, verdeata si oraseni veniti aici pentru agrement. Pitoreasca «Valea Morilor» a devenit o vale de noroi. Desecarea lacului a fost inceputa de primarul interimar Vasile Ursu, «la ordinul presedintelui Voronin». Acum, expertii zic ca lucrarile au fost stopate, deoarece ordinul presedintelui nu e suficient, mai e nevoie de expertize legale si de alocatii financiare.

Au fost 36 ha de lac, sunt 36 ha de glod

Seful Directiei Constructii Capitale (DCC), Vasile Panfil, a declarat ca, de fapt, catastrofa ecologica din aceasta vale a devenit previzibila inca de prin anii '80—'90, cand demarasera constructiile masive ale caselor individuale de pe pantele din zona lacului. «Pe timpuri, acestea erau zone nelocuite, destinate acumularii apelor. Aici constructia caselor era interzisa. Dar asta nu e singura problema. Mai grav e ca unele dintre aceste case particulare nu au un sistem centralizat de canalizare, iar din aceasta cauza apele menajere se scurg direct in lac, afectand izvoarele de acumulare.»

Reziduuri — in lac

Acest fapt este confirmat si de unul dintre lucratorii santierelor de pe panta din stanga lacului: «Lucrez in constructii din 2006. Anterior, timp de 4 ani, am lucrat in calitate de scafandrier tot la lacul din "Valea Morilor". Sunt de doi ani in constructii si va spun ca nu exista un sistem centralizat de canalizare pentru casele noi, construite in aceasta regiune. Proprietarii isi sapa gropi mari in afara curtii, in care isi canalizeaza deseurile. Si mai rau e ca unii arunca deseurile direct in paraiele ce curg in lac», ne–a spus constructorul.

Potrivit lui Vasile Panfil, nu doar in cazul caselor noi de pe pantele lacului lipseste canalizarea centralizata. Nici casele din Buiucanii Vechi nu dispun de sisteme centralizate de canalizare. Seful DCC sustine ca acest fapt este un factor important de poluare a apei din lac si crede ca, mai intai de toate, ar trebui solutionata problema canalelor de scurgere: captarea apelor din aceste canale si redirectionarea lor, purificarea celor patru izvoare de alimentare a lacului si lichidarea murdariei din ele. «Abia dupa aceste proceduri, poate urma cealalta etapa – curatarea propriu–zisa a lacului, care implica evacuarea namolului ramas si curatarea albiei», a adaugat Panfil.

La 14 aprilie a.c., S.A.  «Apa–Canal Chisinau» a informat printr–o scrisoare Directia Constructii Capitale despre faptul ca retelele de canalizare existente in preajma lacului «Valea Morilor» functioneaza satisfacator si necesita reabilitare. De asemenea, expertii de la «Apa–Canal» sustin ca ar trebui sa se urgenteze constructia retelelor de canalizare pe cele 10 strazi de pe panta pentru a evita poluarea mediului si alunecarile de teren.

Contactat de noi, directorul tehnic, productie–adjunct, Vitalie Midari, de la S.A.  «Apa–Canal Chisinau» ne–a comunicat ca mai mult de 90 la suta din casele de pe teritoriul adiacent lacului «Valea Morilor» dispun totusi de un sistem de canalizare. «Insa, atat sistemul de canalizare, cat si colectorul central necesita reabilitare. Neglijarea acestei probleme ar putea cauza o situatie de pericol: poluarea mediului ambiant si infundarea sistemului de canalizare», spune Vitalie Midari. Cel mai grav lucru este ca infundarea sistemului de canalizare poate cauza si alunecari de teren. Apa, neavand pe unde se scurge, iese la suprafata, iar pe terenurile de pe pante acest fapt provoaca alunecari de teren.

«Pe moment, "Apa–Canal" nu are posibilitate sa construiasca aceste retele, din cauza ca tariful pentru apa acopera doar 77 la suta din marimea cheltuielilor», a incheiat Midari. Reprezentanti de la aceeasi institutie au confirmat faptul ca proprietarii celor 10 la suta din casele fara canalizare au haznale in care isi depoziteaza deseurile. Aceste haznale au o capacitate de la 3 la 6 metri cubi si sunt evacuate cu ajutorul unor masini in colectorul de canalizatie sau la statia de epurare.

In 50 de ani — namol de 5 metri

Seful Miscarii Ecologiste din Moldova, Vladimir Garaba, comenteaza: «Colmatarea (innamolirea) este un proces natural, caruia omul nu i se poate opune, ci doar poate preveni moartea lacului prin metode antierozionale». Expertul ecologist e de parere ca factorul principal care, in iulie 2006, a provocat pieirea pestelui a fost faptul ca lacul nu a fost curatit niciodata in ultimii 50 de ani, pe cand normele ecologice prevad evacuarea namolului o data la 15 ani. Experti de la «Acvaproiect» spun ca stratul de namol din lac atinsese grosimea de 1,5 m, iar pe alocuri de 5 m, ceea ce constituie o cantitate de cca 600 mii m. c. sau a cincea parte din lac.

Vladimir Garaba a criticat metoda evacuarii apei prin pompare, pentru ca aceste lucrari au condus la distrugerea faunei din lac. «Aceasta metoda este antiecologica. In afara de peste, care a pierit in 2006, in lac mai erau diverse specii de raci si broaste testoase, care au fost nimicite la pomparea apei», sustine Garaba. In opinia expertului, hidromonitoringul este metoda cea mai indicata din punct de vedere ecologic. Chiar daca este de durata mai mare, ea nu afecteaza echilibrul ecologic acvatic.

In vederea lucrarilor de reconstructie a lacului de acumulare «Valea Morilor», DCC a semnat un contract cu Institutul de Proiectare «Acvaproiect». DCC a aratat si costul lucrarilor de proiectare, care depaseste suma de 3 mil. lei. Directorul proiectului de reconstructie a lacului «Valea Morilor», Pavel Mandrila, ne–a oferit mai multe detalii despre acest proiect. «Suntem la a doua etapa a proiectului. Lucrarile de proiectare pentru prima etapa au fost finalizate in iunie 2007, fiind transmise la DCC. Etapa intai prevedea evacuarea apei si curatarea albiei de namol, lucrari estimate la 39 mil. lei. In continuare urmeaza lucrari de amenajare a malurilor, edificarea a doua decantoare de limpezire a apei, reconstructia sectoarelor unde lipsesc falezele, edificarea havuzului si reconstructia acvatoriului«, explica autorul proiectului, precizand ca suma necesara efectuarii acestor lucrari este necunoscuta.

Interimarul Ursu, ghidat de Voronin, nu de acte legale

Cea de–a treia etapa a proiectului de reconstructie a lacului «Valea Morilor» tine de proiectarea zonei de agrement si implica reconstructia parcului, a scarilor principale si unele constructii noi, cum ar fi restaurantul pe apa. Lucrarile urmeaza a fi efectuate de Institutul «Chisinauproiect», este stipulat intr–o nota informativa a DCC.

La 21iunie 2007 a fost semnat un contract de antrepriza intre DCC, in calitate de beneficiar, si SA «Autocomtrans», in calitate de antreprenor, potrivit caruia «Autocomtrans» detine dreptul de executare a lucrarilor de curatare a lacului de namol. Lucrarile propriu–zise au fost gestionate de Asociatia de gospodarire a spatiilor verzi, fapt confirmat de Eliferie Haruta, seful Asociatiei. «Am fost obligati de primarul general interimar de atunci, Vasile Ursu, prin dispozitia din 26 octombrie 2006, sa executam lucrarile de evacuare a apei si a namolului», ne–a explicat Haruta.

Dispozitia Primariei a fost intocmita in baza Hotararii Guvernului si a Deciziei Consiliului Municipal. Haruta a mai adaugat ca fusese stabilit si un termen limita pentru executarea lucrarilor — octombrie—decembrie 2006, iar Institutul «Acvaproiect» le–a pus la dispozitie o pompa cu o capacitate maxima de pompare. In cele trei luni, Asociatia spatiilor verzi a evacuat o parte din apa lacului, aceasta fiind directionata in rauletul Durlesti, care are scurgere in raul Bac.

La finele anului 2006, lucrarile de reconstructie a lacului au fost transmise DCC. Expertul in constructii capitale Vasile Panfil e de parere ca lucrarile de reconstructie in «Valea Morilor» au fost demarate in mod autoritar, la indicatiile conducerii de varf a statului, in lipsa unei autorizari a Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale (MERN). Conform Legii «Privind administratia publica locala», lucrarile de constructie si reparatii de interes public se executa doar in baza documentatiei de proiect verificate, a raportului Expertizei Ecologice de Stat si a studiilor de fezabilitate.

Potrivit lui Panfil, lucrarile de reconstructie a lacului «Valea Morilor» au demarat in lipsa unui studiu ecologic, care sa arate sursele si nivelul de poluare a apei, metodele de evacuare, dar si in lipsa unui aviz al MERN.

Nici lac, nici bani

Sefa Agentiei Ecologice din Chisinau (AE), Valentina Tapis, ne–a comunicat ca, de la 1 august 2007, AE a interzis orice gen de lucrari in regiunea lacului, pe motiv ca antreprenorul nu dispunea de o Expertiza Ecologica de Stat. «Lucrarile au demarat fara a fi stipulate influentele proiectului asupra mediului», spune Tapis. Ea a mai precizat ca MERN a remis proiectul de reconstructie a lacului pentru completare si coordonare cu alte institutii, insistand asupra prezentarii lui ulterioare la Expertiza Ecologica de Stat.

Potrivit estimarilor IP «Acvaproiect», realizarea integrala a proiectului de reconstructie va costa peste 300 mil. lei. Deocamdata, SA «Autocomtrans» a executat lucrari de reconstructie in valoare de cca 16 mil. lei, suma care nu a fost acoperita financiar. Potrivit Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat, lacul este parte a Parcului de cultura si odihna «Valea Morilor», cu statut de arie protejata, din categoria monument de arhitectura peisajera. Parcul dateaza din 1950 si are o suprafata de 92 ha, dintre care 36 ha constituie luciul apei.

In timp ce lacul de candva a devenit o mare paragina, viitorul lacului se vede clar doar din zvonuri. Acestea izvorasc din perceptia, ca daca distrugerea lacului s–a facut prin ordin de sus — ceea ce va urma, tot de acolo va veni. Si cica va urma o zona rezidentiala de lux, pentru bogati, cu restaurante, banci etc.

Aurica GUZUN,
Scoala de Studii Avansate in Jurnalism