Peresecina este la 28 km de Chisinau. Chiar daca multi considera ca satenii de acolo o duc bine, bastinasii spun altceva. «Suntem aproape de capitala, dar nu avem unde vinde strugurii. Am vandut o tona de poama cu 2600 de lei, adica mai putin de 3 lei pe un kilogram. Acesta e pretul muncii noastre de un an! Numai stropirea viei m–a costat peste trei mii de lei, dar ea mai trebuie legata si prasita. Lucram degeaba», ne–a spus cu amaraciune Vasile Ciorba.

Majoritatea loturilor de pamant din comuna sunt nelucrate, iar oamenii se plang ca au obosit sa munceasca si sa nu obtina nimic in final.

La carnat nu ne mai uitam…

Elena Buzu este pensionara. Ea si sotul sau nu stiu inca daca se vor descurca pana la anul cu recolta stransa in aceasta toamna. «O franzela costa 3 lei si 20 de bani. Cartofi nu avem nici de samanta. Cu pensia mea si a mosneagului, nici la carnat nu ne mai uitam, nici la petreceri nu ne mai ducem. Pentru un kilogram de piatra vanata de stropit via platesc 45 de lei. De unde sa–mi iasa ceva bani deasupra cand strang poama?» se intreaba pensionara.

Unii tarani spun ca anul acesta risca sa ramana cu datorii, ca si anul trecut. «In anii buni ne iesea si roada buna si izbuteam sa capatam ceva deasupra, dar anul acesta este foarte greu. Chiar si anul trecut am ramas datori. Fabricile nu lucrau, nu a fost contract cu Rusia si nici poama nu s–a vandut. Anul acesta papusoi nu avem deloc, iar grau si mai putin. Daca in anii trecuti luam cate 800 kg de grau de la cote, anul acesta abia de am luat cate 300. Pentru familia noastra, alcatuita din cinci persoane, va trebui sa cumparam faina sau grau ca sa coacem paine», povesteste Liuba Haisan.

Decat sa chinui vita, mai bine o vand

Seceta din aceasta vara a afectat si animalele domestice. Majoritatea oamenilor din Peresecina au inceput sa le taie sau sa le vanda pentru ca nu au cu ce le hrani. Vera M. si–a vandut, practic, toate animalele din jurul casei. «Nu am avut cu ce sa tinem animalele — nici iarba, nici porumb. A fost seceta mare si, decat sa le chinui, mai bine sa le vand. Am vandut si vaca, si vitelul. Pe vaca am luat 2700 de lei», a spus sateanca, adaugand ca acesti bani tot nu o ajuta sa–si acopere cheltuielile pentru paine.

Anul acesta locuitorii comunei nu stiu cum se vor descurca. Vor trai din imprumuturi sau cu speranta ca statul le va veni in ajutor. Conform unei analize efectuate de catre FAO/WFP, 84 la suta din pamantul arabil din Moldova este afectat de seceta si pierderile de cereale se cifreaza la aproximativ 300 milioane Euro.

25 de tone de grau in loc de 200 de lei

Saptamana trecuta taranii din Peresecina au avut un eveniment fericit. Asteptand cei 200 de lei pentru un hectar de pamant promisi de Guvernul Moldovei (din care ar fi putut procura vreo 50 kg de grau), ei s–au pomenit cu cate 25 de tone de grau oferit de Guvernul SUA.

325 de fermieri au primit 25 de tone de grau de toamna si orz prin intermediul asistentei urgente din partea Guvernului SUA. Ceremonia de donare a semintelor a avut loc in satul Peresecina, la depozitul cooperativei Hajiu.

«Astazi avem o zi fericita intr–un context trist. Fericita — fiindca putem sa ajutam fermierii, trista — deoarece seceta are consecinte grave asupra fermierilor si a familiilor lor. Agricultorii de talie mica sunt cei mai afectati de seceta. In afara faptului ca si–au pierdut recolta de cereale, ei nu au bani suficienti sau acces la credite ca sa achizitioneze noi seminte pentru semanatul de toamna. Ajutorul nostru este modest, dar speram sa raspundem cerintelor imediate de seminte in regiunile care au avut cele mai mari pierderi», a declarat Kelly Keiderling, insarcinata cu afaceri a Ambasadei SUA, care a vorbit in limba romana.

In total, vor fi distribuite pana la 518 tone de grau de toamna si 100 tone de orz de toamna la aproximativ o suta de gospodarii agricole mici care si–au pierdut recolta ca rezultat al secetei din acest an. Suma donatiei este de 350 mii de dolari si va fi distribuita in cinci dintre cele mai afectate raioane: Orhei, Soldanesti, Telenesti, Sangerei si Rezina. Beneficiari sunt gospodariile individuale care detin pana la 25 hectare de pamant si cultiva grau sau orz pe o suprafata de 1–3 hectare fie in scopul comercializarii, fie ca hrana pentru animale.

Prietenul, cunoscut la nevoie

Printre invitati au fost si reprezentanti ai structurilor de stat, care au multumit pentru implicarea Guvernului SUA in eliminarea consecintelor secetei care a afectat gospodariile agricole mici.

«Sincere multumiri Guvernului SUA pentru aportul lor la diminuarea consecintelor calamitatilor naturale. Stim ca la moldoveni este o vorba: »Prietenul la nevoie se cunoaste«. Aici este cel mai potrivit sa spunem aceasta axioma. Noi suntem recunoscatori tuturor donatorilor care au reactionat destul de prompt la apelul Guvernului si vom face tot posibilul ca agricultura RM sa–si revina si sa capete acele niveluri pe care le asteptam», a declarat Stefan Calancea, viceministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, adaugand ca, pentru moment, vor fi oferite cate 200 de lei la fiecare hectar de culturi afectat de seceta.

In acelasi context, Sergiu Muravschi, vicepresedinte al Comitetului executiv al raionului Orhei, a mentionat ca «Hajiu este una dintre cooperativele care a supravietuit in aceasta perioada datorita reformei agrare si privatizarii in agricultura Republicii Moldovei».

Bucurandu–se de tonele de grau si orz acordate de structurile internationale, fermierii spera ca si statul isi va respecta promisiunile. «Statul a promis sa dea cate 200 de lei pentru semintele de toamna, dar inca nu a dat nimic», spune Vasile Varzari, directorul gospodariei taranesti «Varzari». «Anul acesta ne–am descurcat foarte greu. Daca nu primeam seminte pentru 3 hectare de pamant, nici nu semanam in toamna», a spus agricultorul.

Roxana TEODORCIC