Interviu cu Iurie Costin, coordonator regional in cadrul Proiectului UE «Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltarii Regionale»

— Dle Iurie Costin, Regiunea de Dezvoltare Centru joaca un rol cu adevarat central in procesul dezvoltarii regionale a R. Moldova?

— Potrivit Legii privind dezvoltarea regionala a R. Moldova din 28.12.2006, sunt stabilite 6 regiuni de dezvoltare: Nord, Centru, Sud, Chisinau, UTA Gagauzia si Transnistria. Asadar, Regiunea de Dezvoltare Centru este una din cele 6 regiuni si beneficiaza de aceleasi oportunitati ca si celelalte. Altceva e ca regiunea are o pozitie geografica centrala: inconjoara mun.Chisinau si este amplasata intre celelalte regiuni.

— De ce Regiunea Centru, cea mai mare si mai populata din R. Moldova, nu este si cea mai dezvoltata social–economic?

— Nu as vorbi de o evidenta slabiciune in comparatie cu celelalte regiuni. Nu sunt diferente semnificative, cu exceptia mun. Chisinau, care detine, fireste, un rol aparte. Probleme sunt foarte multe. Insusi procesul dezvoltarii regionale presupune mai multe activitati coerente care intersecteaza sectoarele economiei nationale. In cazul in care politica dezvoltarii regionale va fi implementata cu succes, proiectele vor rezolva o buna parte din problemele regiunii, contribuind astfel la rezolvarea problemelor tarii in ansamblu. Puncte slabe sunt economia si infrastructura care ar putea sustine business–ul si conecta ariile rurale la cele urbane. Sunt insuficient dezvoltate resursele umane, serviciile publice si sociale, starea mediului ambiant, piata muncii, toate acestea afectand nivelul de trai al locuitorilor. As evidentia doar o singura situatie care, in virtutea pozitiei geografice, are un impact mai pronuntat asupra regiunii Centru decat asupra celor de Nord si Sud. Este vorba despre proximitatea Chisinaului, care, avand oferte si conditii mai bune, ne absoarbe forta de munca si investitiile.

— Ce va determina sa credeti ca lucrurile pot fi schimbate in bine?

— Constat ca cetatenii se implica, dorindu–si o schimbare. Sunt in miscare sectorul civil, administratia publica locala si business–ul privat, acestea impulsionand procesul de analiza si planificare strategica. La sfarsit de mai 2006, bunaoara, am anuntat o campanie de colectare a ideilor de proiecte din teritoriu, impreuna cu grupurile de lucru care s–au format in parteneriat cu administratia publica locala, sectorul civil si repezentantii business–ului local. Ideile de proiecte tintesc in problemele regiunii. Am receptionat foarte multe idei din teritoriu, unele destul de promitatoare, dar, din pacate, insuficient argumentate. Unele semanau mai mult cu o plangere decat cu o oferta de proiect. Aceasta demonstreaza o capacitate redusa de absorbtie a fondurilor destinate dezvoltarii regionale.

— Care dintre ideile receptionate au sanse de a fi realizate?

— S–a propus, de exemplu, crearea Asociatiei regionale a producatorilor, Asociatiei prestatorilor de servicii turistice in regiune. O idee trasnet este cea de organizare a Asociatiei producatorilor de miere. Respectiv, formarea brand–ului regiunii. Nu am cunoscut pana acum asemenea idei. Tot din teritoriu a fost lansata ideea unor proiecte pilot destinate cultivarii soiurilor noi de legume, capsune, mure, ceea ce exportam astazi din Turcia, Bulgaria sau din alte tari. Nu ne putem asigura anul imprejur rosii sau castraveti si e pacat, deoarece dispunem de cel mai fertil cernoziom din Europa, de idei originale si de forta de munca, lipsindu–ne doar tehnologiile. Aceste idei ar putea fi implementate din 2008 pana in 2011. Multe idei tineau si de reparatia acoperisurilor la scoli, gradinite, de schimbatul geamurilor… Astfel de proiecte nu ofera un sprijin deosebit dezvoltarii economice.

— Dar cine ar trebui sa promoveze, sa implementeze aceste idei?

— Administratia publica locala de toate nivelurile, dar neaparat in parteneriat cu business–ul privat si cu societatea civila. Cred ca aceasta formula s–ar putea solda cu un succes incontestabil in dezvoltarea social–economica a regiunii. Experienta altor tari europene, in special cea a Romaniei — am fost recent in vizita de studiu la Piatra–Neamt, la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord–Est si Biroul Regional pentru Cooperarea Transfrontaliera Iasi — ne demonstreaza ca doar un parteneriat pubic privat poate asigura dezvoltarea cu succes a teritoriului. Avem si noi exemple elocvente in acest sens. Satul Zberoaia, din Nisporeni, bunaoara, unde primarita Nadejda Darie a reusit sa puna la punct un asemenea parteneriat, a mobilizat exemplar satenii, facand multe lucruri bune pentru localitate. Succese notabile au fost inregistrate si la Ungheni. Svetlana Ciobanu, Constantin Stratulat, Sergiu Scutaru au contribuit enorm la dezvoltarea orasului. Un manager deosebit este presedintele Camerei de Comert si Industrie din Ungheni, Serghei Cladco. Adesea ne plangem ca nu ne ajung bani, dar ei au identificat atat mijloace locale, cat si de peste hotare fara a astepta ca cineva sa vina de la Chisinau ca sa–i sprijine.

La Piatra–Neamt am cunoscut o Agentie pentru Dezvoltarea Regionala, o asociatie nonguvernamentala care a atras fonduri considerabile pentru dezvoltare. Agentia nu are nicio legatura cu Guvernul, nu este dirijata de niciun minister, nu urmareste vreun interes politic, functionand doar in interesul cetatenilor din teritoriu.

— E municipiul Chisinau un atu pentru dezvoltarea Regiunii Centru?

— Proximitatea Chisinaului ne bucura. Este un avantaj, un factor de sustinere a resurselor umane. In regiune, din pacate, nu avem nicio universitate, dar lipsa acestora nu se resimte, toti tinerii vin sa studieze la Chisinau. Doi — avem de unde aproviziona cu materie prima toate activitatile din regiune. Trei — am putea atrage investitiile din capitala, oferind servicii egale dupa calitate cu cele din Chisinau. Chisinaul este o piata de desfacere foarte mare si Regiunea Centru ar putea indestula cerintele pietei comerciale din capitala cu produsele agricole necesare. Ar fi excelent daca Regiunea Centru ar cultiva si ar furniza pe piata Chisinaului tot de ce au nevoie locuitorii capitalei. Patru — fenomenul migratiei fortei de munca din Regiunea Centru spre Chisinau poate fi comparat cu acelasi fenomen la scara R. Moldova — cei plecati castiga bani peste hotare, dar mijloacele revin si circula acasa.

— Ce zic expertii europeni despre dezvoltarea regionala a R. Moldova si despre politicile din acest domeniu?

— In linii generale, isi exprima ingrijorarea in legatura cu taraganarile care se observa tot mai clar. Nu stiu de ce, deocamdata nu sunt formate institutiile de dezvoltare regionala. Procesul de dezvoltare regionala in R. Moldova are nevoie de niste institutii transparente si democratice. Este vorba de Consiliul National de Dezvoltare Regionala, Consiliul regional de Dezvoltare Regionala, Agentiile de Dezvoltare Regionala. Printr–o atare structura Ministerul Administratiei Publice, Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei vor promova politica de dezvoltare regionala. Nu este creat inca Fondul National de Dezvoltare Regionala, care este foarte important.

— Va multumim.

Interviu de Viorica CUCEREANU