Un interviu cu Ilie Bratu, Miscarea Unionista din R. Moldova (MURM)
miscareaunionista@mail.md

— Dle Bratu, de ce s–a constituit atat de tarziu o Miscare Unionista in R. Moldova?

— Sper ca nu–mi reprosati mie acest lucru. Daca as vorbi despre mine, as aminti ca, personal, fac aceste incercari de vreo 12 ani. Inca in 1992, la Congresul Frontului Popular Crestin–Democrat (FPCD), fusese adoptat un program si un statut unionist. Pe atunci, FPCD isi propunea "reintregirea Statului Unitar Roman". Aceasta Miscare, deci, nu este o noutate. Ea a existat, in calitate de persoana juridica, in formula FPCD de altadata. Personal, nici pana atunci, nici de atunci nu am facut parte din alte partide. Cand sunt intrebat unde am fost in tot acest timp, unde am disparut, raspund ca am ramas in acel Front care avea in statut si in program optiunea unionista. Nu stiu unde au plecat ceilalti. Pentru mine, a fi patriot, inseamna a fi unionist. Astazi, in R. Moldova nu mai exista nici o formatiune care pune clar si distinct problema Unirii cu Tara.

— Credeti ca, in actualele conditii politice a devenit posibila oficializarea acestei Miscari?

— De ce nu, atata timp cat actionam in limitele Constitutiei si a altor acorduri internationale la care face parte R. Moldova... Este adevarat ca abia ne–am constituit si ca, pana la inregistrare s–ar putea sa fie un drum lung de parcurs.

— Ce ati facut Dvs. in tot acest timp in care lumea nu a prea auzit de ex–deputatul Ilie Bratu?

— In ultimul timp, mi–am castigat existenta in Tara, fara a–mi rupe legaturile cu partea asta de Prut. Faceam mereu naveta. Incercam sa constitui aceasta Miscare Unionista. Nu ma veti crede, probabil, daca o sa va spun ca e a 7–a mea incercare.

— Care au fost cauzele esecurilor anterioare?

— Pe timpuri, am purtat discutii cu mai multe partide. Si cu PFD, si cu PNTM, al lui Valeriu Muravschi, si cu PL, al lui Mircea Rusu, cu toate partidele care erau si nu mai sunt. Le propuneam ca prin fuzionarea a 2–3 si mai multe formatiuni sa constituim aceasta Miscare. Din pacate, de fiecare data, intentiile au esuat. Intre timp, m–am convins ca toate partidele nationale care s–au perindat prin viata politica de la Chisinau aveau cu totul alta misiune decat cea de consolidare — misiunea de a ne dispersa cat mai mult. Asta au facut.

— Din ce cauza, totusi, nu ati ramas sa munciti la Chisinau? De ce ati plecat?

— Am plecat si nu am plecat nicaieri. Eu mi–am castigat existenta. Mai mult de jumatate din timp eram aici. Nu am aderat la nici un partid, pentru ca am fost si sunt unionist. Consecvent si neinduplecat. In timp, nu am gasit nici o formatiune politica ce m–ar fi reprezentat sau in care m–as fi regasit. Faptul ca nu am prea fost vazut, nu inseamna ca am dormit.

— In aceasta perioada de timp, ati gasit parteneri ai acestei idei in Romania, or, acest proiect nu poate fi realizat unilateral?

— Va spun simplu. In tot acest timp am comunicat cu mai multa lume. Semnalul este unul si foarte clar. Romanii nu sunt impotriva reintregirii Tarii si revenirii Basarabiei la trupul ei, doar ca aceasta miscare trebuie sa porneasca de aici, de la noi. Pana nu demult s–a crezut ca PPCD este o astfel de formatiune. Pentru aceasta a fost sprijinita multilateral. Acum, insa, nu mai cred astfel. Vreau sa cred ca developarea, din ultimul timp, a lui Rosca nu este intamplatoare si pana la urma el va trebui sa dea socoteala. Inclusiv pentru faptul ca a lichidat miscarea unionista din Basarabia. Dupa votul din 4 aprilie lumea s–a pomenit in lipsa unei formatiuni politice ce ar reprezenta idealurile nationale ale cetatenilor de aici.

— Credeti ca basarabenilor le mai arde de idealuri nationale? Spun asta in contextul degradarii morale si economice care se aprofundeaza tot mai mult pe fundalul unui exod nemaivazut...

— Exagerati! Speranta moare ultima. Lumea intotdeauna s–a ingrijit de probleme existentiale. Ce ar fi trebuit sa faca cei care au decis sa plece in conditiile in care aici, in R. Moldova, viata este moarta. Ei nu–si gasesc locuri de munca. Analizati! Doar in ultimii 10 ani, numarul locurilor de munca in R. Moldova s–a redus cu peste 400 de mii de oameni, iar salariile celor angajati nu acopera cel putin minimul de existenta. PIB–ul e cel mai mic pe cap de locuitor in Europa, la fel si salariile. Asta in conditiile in care producem mai putin decat consumam, ramanand in dependenta totala fata de Rusia, privind asigurarea cu energie electrica. Bineinteles ca lumea pleaca si pleaca tinerii. Se nasc tot mai multi copii si mor tot mai multi tineri.

— Mor si partide, si sperante, si idealuri...

— Cei care au ramas, dar si cei care au plecat, vor solutii. Lumea vrea sa scape de mizerie si de saracie. Dupa ce a cazut Cortina de fier, lumea a vazut ca putem trai mai bine. A aparut un curent, o aspiratie spre UE. Lumea vrea incolo, vrea sa aiba aici un nivel european de viata. Numarul mare de cadavre, aduse in ultimii ani din zonele de rasarit, i–a determinat pe cetatenii R. Moldova sa se orienteze spre UE. Poate ca lumea nu vrea politica, dar vrea sa traiasca mai bine. Iar noi stim ce vor oamenii si incercam sa le oferim niste solutii. Le oferim posibilitatea sa ajunga cu adevarat in UE.

— Cum? In conditiile in care suntem atat de departe de ea?

— Filozofia Miscarii noastre e urmatoarea: Salvarea noastra este UE, dar R. Moldova, de una singura, in calitate de stat independent si suveran, cu "performantele" ei in toate domeniile, dar si dat fiind faptul celor 31 capitole de negocieri pe care trebuie sa le incheie cu UE, nu are nici o sansa. Ceea ce declara actualii guvernanti sunt povesti. Este o momeala pentru cei naivi, ca acestia sa–i mai voteze inca cel putin 50 de ani inainte. Pe ei ii intereseaza doar puterea si profitul din ea, chiar si cu pretul disparitiei noastre. Apropo, Miscarea a aparut si gratie constientizarii ca suntem deja pe cale de disparitie. Numarul natural al populatiei s–a redus deja cu 400 de mii. Statul nostru nu are baza economica. El consuma mai mult decat produce. Noi nu putem exista singuri. Cei care cred ca putem avansa singuri spre Europa isi fac iluzii.

— Dar Romania a incheiat deja tratativele cu UE. De la 1 ianuarie 2007 va si face parte din aceasta structura. Ce mai putem face noi, pana atunci?

— Dar noi nici nu ne propunem intr–un timp atat de scurt sa ne unim cu Tara, mai ales ca vom avea nevoie de timp indelungat pana la inregistrare.

— Inregistrarea acestei Miscari ar putea garanta Unirea?

— Dupa constituirea structurilor locale, Congresul va pune punct intregului proces de constituire a Miscarii. Noua formatiune politica e mai mult decat un partid, deoarece partidele sunt doctrinare. Formatiunea noastra este o Miscare, avand o acoperire mult mai ampla. Apropo, miscarile se creeaza atunci cand exista probleme de interes national. Pentru noi, la acest moment, nu mai conteaza orientarile politice ale cetatenilor. Este important daca sunt sau nu unionisti, daca constientizeaza faptul ca locul nostru, alaturi de Romania, este in UE si NATO. Pentru asta, insa, avem foarte mult de lucru. Noi trebuie sa ajungem in Parlament si nu, pur si simplu, ci avand o majoritate parlamentara. Deci, trebuie sa participam la alegeri.

— Ce veti face in cazul in care vi s–ar refuza inregistrarea?

— Suntem pregatiti sa ne confruntam cu tot felul de probleme. In caz de refuz, vom parcurge aici toate instantele de drept. Eventual, refuzurile vor fi contestate la CEDO. Se va intampla ceea ce s–a intamplat cu Mitropolia Basarabiei. Ei nu au dreptul sa nu ne inregistreze Miscarea, deoarece ne propunem sa actionam in cadrul Constitutiei R. Moldova si in deplina conformitate cu acordurile internationale in vigoare. Toate ne garanteaza acest drept. Sa nu uitam cum s–au unit cele doua Germanii... Este important ca toate schimbarile sa se produca pe cai pasnice, democratice, iar noi asta ne propunem si acest lucru trebuie sa–l inteleaga toata lumea. Oamenii politici ar fi trebuit sa spuna clar: ori ne reunim cu Rusia si revenim acolo de unde am pornit in 1989, ori ne unim cu Tara. Daca ar fi fost onesti, ei le–ar fi propus clar cetatenilor una dintre aceste doua solutii. In realitate, insa, ei au spus doar povesti frumoase, despre salam si paine ieftina. Astfel, oamenii au ales ce au crezut mai bun.

— Mizati pe simpatizantii PPCD, chiar daca ei sunt destul de descurajati?...

— Noi nu mizam pe alegatorii PPCD. Si–apoi nu–i adevarat ca acestia sunt descurajati. Ei sunt intr–o framantare. De altfel, toata lumea de la noi se imparte in 3 categorii: orientati spre Moscova, independentisti si unionisti. Numarul acestora creste din an in an, in special pe seama generatiei tinere, care a fost educata in spiritul Istoriei Romanilor si al Limbii Romane. Nu vrem doar noi sa plecam in Europa. Vrem sa aducem Europa la noi acasa.

— Va multumim pentru interviu.

Pentru conformitate, Echipa de Garda