Zilnic, din numarul extrem de mare de scrisori adresate Parlamentului de catre cetatenii acestui stat, o parte considerabila ajunge la Comisia pentru drepturile omului. Dintre acestea sunt foarte multe mesaje speciale, adresate deputatului AMN, Ion Plesca, vicepresedinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, ajuns in Legislativ si avand o experienta de judecator de 20 de ani.
Ion PLESCA:
Tot mai frecvent descopar scrisori in care rudele detinutilor, sau chiar detinutii scriu despre conditiile extrem de grele de detentie preventiva. E o tema deosebit de actuala la noi, in special dupa ce Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO), in cateva hotarari deja, a specificat ca, in R. Moldova, izolatoarele de detentie preventiva sunt adevarate gropare pentru viata si personalitatea celor care ajung acolo. Astfel de adresari sunt atat de multe, incat am decis sa le sistematizam intr–o lista. Atunci am constatat ca, doar despre conditiile de detentie din Izolatorul de ancheta nr. 3 din Chisinau ne–au scris circa 500 de persoane. As remarca aici ca, acum 5–6 ani, in Moldova nu era un numar atat de mare de persoane detinute in arest preventiv.
O parte din aceste persoane se mai afla sub ancheta, altele au deja dosare in instantele de judecata. Lista demonstreaza ca sunt foarte multe persoane, inchise inca din 2001, 2002, dosarele carora se mai afla in instanta de judecata.
Nicaieri in lumea civilizata nu veti intalni astfel de situatii. Acum cateva zile am avut o intrevedere cu presedintele unei judecatorii din Germania. Acesta mi–a povestit ca, la ei, daca timp de 6 luni instanta nu pronunta o decizie pe marginea unei cauze, persoana este eliberata si cercetata, in continuare, in stare de libertate. La noi, in Izolatoare, e iadul pe pamant. Intr–o camera de 5–6 m.p. stau cate 8–9 persoane. Dorm pe rand, cate doua ore, schimbandu–se cu locul. Inchisorile nu sunt aerisite. "Conditii inumane de detentie", aceasta a constatat si CEDO.
Este nevoie stringenta de perfectionarea cadrului legislativ. Practica germana poate fi utila in acest sens. De fapt, si codurile noastre de legi sustin ca dosarele persoanelor aflate in stare de arest trebuie examinate in mod preferential. Adica, daca sunt trei dosare pe masa unui judecator, in mod prioritar este examinat dosarul celui aflat in stare de arest si nu a celor cercetati in stare de libertate.
In cei 20 de ani, cat am fost judecator, ma straduiam sa respect aceasta prevedere. As mai spune ca cele mai grave cazuri de justitie sunt cele ale persoanelor nevinovate, tinute in stare de arest. Este si o vorba: mai bine 10 vinovati la libertate, decat un nevinovat — in detentie.
Si aici, desi legea presupune diverse cai de atac a unor astfel de situatii, in statul nostru e destul de greu sa–ti demonstrezi dreptatea. Am examinat chiar eu un dosar penal in care o persoana era invinuita de omorul tatalui sau. Pana la urma instanta l–a gasit nevinovat. L–am achitat, decizia fiind mentinuta si de Curtea Suprema de Justitie (CSJ). Ulterior, mama tanarului s–a adresat in judecata, cerand sa primeasca despagubiri din partea statului. A fost luata si o hotarare, din care reiese ca statul urma sa–i achite 500 de mii de lei in urma pagubelor morale cauzate. Hotararea instantei a fost lasata in vigoare si de CSJ. Nu a urmat insa si executarea acesteia. Acest fapt a determinat–o pe mama baiatului sa se adreseze la CEDO. Decizia Curtii este una previzibila.
Daca e sa ne referim la parghiile care ar putea pune la respect statul in astfel de cazuri, pot spune doar ca deciziile CEDO, precum si cea adoptata recent pe marginea dosarului initiat la cererea lui Vladimir Sarban, ar trebui sa–i determine pe functionarii acestui stat sa–si formuleze niste concluzii. Este extrem de oportun sa fie studiate conditiile de detentie si sa fie aplicata legea cu extrema corectitudine. La noi, bunaoara, oricine isi poate permite sa contramandeze un proces de judecata, fara a consulta partile sau chiar completul de judecata. Se intampla ca grefiera sa iasa in coridor si sa le spuna partilor ca procesul nu va avea loc. Putini dintre cetatenii neinitiati cunosc ca aceasta este o grava incalcare procedurala. Decizia despre amanare poate fi luata doar in sedinta publica. Anume aceste amanari fac ca numarul persoanelor detinute in izolatoarele de ancheta sa fie atat de mare.
In aceste circumstante tot mai des se aud voci care afirma ca instantele de judecata lucreaza la comanda puterii. Ca si cum din interiorul acestui sistem pot sa va spun ca cei mai multi dintre judecatori sunt onesti. Lucreaza, respectand legislatia. Este, insa, un grup mai putin numeros care, intr–adevar, lucreaza la comanda. A devenit deja emblematica procedura de arestare la Buiucani si de examinare a cauzei la Judecatoria Centru. Nu cred ca Voronin personal da indicatii. Cred ca anturajul presedintelui e cel care se implica. Mai cred ca pe presedinte ar trebui sa–l puna in garda numarul extrem de mare de dosare pierdute la CEDO in 2005. Bate la buzunar si nu ne face o imagine prea favorabila in exterior.
P.S. Parlamentul a constituit o comisie speciala care va examina situatia detinutilor din Izolatorul nr.3. Constituirea comisiei este argumentata de numarul extrem de mare al detinutilor care asteapta ani in sir ca judecata sa pronunte sentinta in cazul lor, instantele tergiversand nemotivat adoptarea deciziilor, cetatenii fiind astfel privati abuziv de libertate. Parlamentarii sustin ca au solicitat explicatii Procuraturii Generale, dar ca nu au primit nici un raspuns. Potrivit unor date, daca nu se va proceda de urgenta la imbunatatirea situatiei, mai multi detinuti vor apela la CEDO.
Initial, deputatii comunisti s–au opus crearii unei astfel de comisii.
Pentru conformitate, Aneta Grosu