Vineri in Parlament, Iurii Eriomin, deputat PCRM, a declarat cat se poate de sigur: "Noi nu lucram cu Ziarul de Garda." El a raspuns astfel, fiind intrebat despre impactul coruptiei demnitarilor de stat asupra copilariei din aceasta tara.
In zilele de vineri deputatii sunt oficiali si plini de importanta. E ziua in care ei au toate sansele sa fie vazuti la televizor de alegatorii lor. In sala de sedinte ei muncesc sau incearca sa faca aceasta impresie. Din cauza camerelor de luat vederi isi ascund ziarele de pe masa si nu–si mai transmit biletele, ca la scoala. Pentru cateva ore ei imbraca imaginea unor oameni de stat. De fapt, nu toti. Vinerea trecuta, Victor Stepaniuc a uitat sa ascunda din fata sa ziarul "Timpul", iar Nicolae Bondarciuc, facand abstractie de dezbateri si de camerele de luat vederi se tot plimba prin sala, dand indicatii unei tinere din tribuna presei. Iurii Eriomin, cel care, pana la inceputul sedintei, ne–a declarat ca ei, comunistii (cu sau fara indicatii?) nu lucreaza cu Ziarul de Garda, isi tot stergea ochelarii, desi, se pare, nu avea nevoie de ei.
Problema somajului, cea care, in nici un caz nu–i afecteaza si nu–i va afecta pe deputati, pe familiile si pe unele rude ale acestora, era cea abordata in mod special in ultima vineri.
In acea zi, Marian Lupu, plecat in misiuni oficiale, lipsea din "dimensiunea parlamentara", astfel incat, Maria Postoico a trebuit sa faca fata situatiei. Deputatii au inceput discutiile despre somaj. De fapt, vorbeau cei care idee n–au ce inseamna sa fii somer. Cei cativa adevarati ex–someri, deveniti deputati pe lista unor partide, taceau, neavand inca dreptul la cuvant in fata microfonului. "Misiunea voastra e sa votati atunci cand votam noi. Atat", asa le–a spus seful si ei, desi au biografie de someri, au ales sa taca chiar si atunci cand s–a discutat problema in care ei sunt mai versati decat toti deputatii din "dimensiunea parlamentara".
Desi deputati din cadrul fractiunilor AMN si PPCD le–au propus legislatorilor sa pastreze actualul cuantum la plata ajutorului de somaj, acestia au redus, totusi, procentul ajutorului de somaj de la 50–60% la 30–50% din salariu mediu tarifar pe economie din anul precedent. Datorita votului deputatilor PCRM si PD, aceste modificari intra in vigoare de la 1 iulie curent.
Pe cand deputatul AMN, Valeriu Cosarciuc, argumenta ca reducerea procentului ajutorului de somaj este inadecvata, tinand cont de faptul ca rata somajului pentru anul curent va fi de circa 12–15%, iar plata pentru somaj va creste, in legatura cu sporul la salariul mediu pe economie, cu doar 6,5%, deputatul PCRM, Victor Stepaniuc, i–a indicat Mariei Postoico: "Puneti la vot!". Cosarciuc incerca sa constate cine e, totusi (nu cumva Stepaniuc?), presedinte de Parlament, iar Maria Postoico zicea: "In situatia data (data sau luata?) noi propunem la vot!"
Votarea este un prilej de relaxare. Deputatii fac galagie, zambesc, fac glume, iar cei mai barosani chiar se plimba prin sala, avand misiuni speciale.
In sala se auzea concluzia: "Comunistii reduc bursa de somer, iar din contul banilor acumulati, largesc cercul beneficiarilor de astfel de burse." Concomitent, de la un microfon se anunta ca 57 de deputati au votat ca marimea ajutorului de somaj sa fie redusa, constituind circa 414 lei, adica o treime din marimea cosului minim de consum.
Guvernul Tarlev, care figureaza in calitate de autor al acestei legi, isi explica decizia prin faptul ca, astfel, ei vor "stimula" cautarea de catre someri a unui loc de munca. Legea nu prevede actiuni de combatere a coruptiei inregistrate in procesul de cautare a unor locuri mai bune de munca.
Parlamentul a adoptat doua proiecte de legi care presupun ca, de acum incolo, Codul Penal al R. Moldova va contine un articol separat referitor la tortura, organizarea, instigarea sau aplicarea careia va fi pedepsita cu privatiune de libertate de la 2 la 10 ani. Deputatii au argumentat ca aceste completari rezulta din aderarea R. Moldova la Conventia ONU impotriva torturii.
Din punct de vedere juridic, potrivit documentelor adoptate, tortura este o actiune ce provoaca suferinta puternica, fizica sau psihica, in special in scopul obtinerii de la anumite persoane a unor informatii sau marturii. Tortura mai inseamna pedepsirea pentru fapte comise, intimidarea sau exercitarea presiunilor asupra unor persoane sau orice altfel de actiuni bazate pe discriminare.
Proiectul Guvernului presupune ca astfel de actiuni, intreprinse de persoane cu functii de raspundere sau care actioneaza cu titlu oficial, sa fie pedepsite cu inchisoare de la 2 la 5 ani. Deputatii PPCD, in proiectul lor, cer pedepsirea persoanelor care fac uz de actiuni de tortura cu privatiune de libertate pana la 10 ani.
Si proiectul Guvernului, si cel al PPCD–ului au fost adoptate in prima lectura. Ele vor fi comasate pentru examinare in lectura a doua. Deputatii nu au oferit un termen strict pentru prezentarea spre examinare a noii legi. Intre timp, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova anunta ca circa 14 la suta din numarul total de petitii, depuse pe adresa Centrului, se refera la actiuni de tortura, aplicate de angajati ai organelor de politie.
Aneta GROSU