Nr. 39 (12 mai 2005)

 Social

Taramul cersetorilor
In ajun de Blajini, un functionar–politist se lauda in fata telespectatorilor ca, in acest an, angajatii politiei vor intreprinde "actiuni concrete", astfel incat vagabonzii si cersetorii sa nu strice cumva atmosfera de Pastele Blajinilor. Continuare 

Adevarul devine un act revolutionar
Libertatea presei este un subiect amplu si complex. Pentru a nu se limita la niste constatari de ordin general, echipa Centrului de Investigatii Jurnalistice se va referi la doua aspecte concrete ale activitatii jurnalistice: Continuare 

Pitita intre blocuri de beton
Singura scoala romaneasca din Rabnita e ascunsa de ochii autoritatilor Continuare 

Pitita intre blocuri de beton

Profesorii de la Liceul teoretic "Evrika" din orasul Rabnita, singura scoala cu predare in grafie latina din acest oras, sunt urmariti penal si invinuiti de "operatiuni ilegale cu valuta straina", deoarece accepta sa primeasca salariul, singura lor sursa de venit, in lei moldovenesti, precum si de "eschivare de la plata impozitelor" (a impozitelor pe venit, din aceleasi salarii primite din bugetul R. Moldova). Eugeniei Halus, directorul liceului, i s–a adaugat invinuirea ca "conduce o institutie de invatamant neinregistrata de stat".

Nimeni nu vrea sa revina aici

Elevii din clasa a XII–a a acestui liceu (in acest an, absolvesc liceul 32 de elevi; e prima promotie de absolventi ai acestui liceu) nu au de gand sa se reintoarca in orasul natal din stanga Nistrului dupa ce vor absolvi o facultate, in R. Moldova sau in unul din centrele universitare ale Romaniei. Doar o singura fata dintr–o clasa de 16 viitori absolventi a ridicat mana atunci cand i–am intrebat daca vor reveni acasa dupa absolvirea facultatii. Ceilalti au tacut, ezitand sa–si ridice privirea si sa–i priveasca pe profesorii lor. E de inteles.

Elevii din clasa a XII–a nu se vad nici pedagogi. Potrivit directorului Liceului teoretic "Evrika" din Rabnita, Eugenia Halus, la facultatile pedagogice studiaza, totusi, cativa fosti absolventi ai acestei institutii de invatamant.

Depasind uriasele piedici pe care le au, liceenii din Rabnita au venit cu premii de la mai multe olimpiade republicane. Peste 80 la suta din elevii acestui liceu sunt admisi la facultate.

Ca sa–ti gasesti un rost in viata aici, in orasul Rabnita, dupa ce ai facut studii superioare la Chisinau, Balti sau in Romania, mai ales, inapoi nu mai esti primit cu ochi buni de catre autoritati. Directorul adjunct al Liceului "Evrika", Sergiu Spanaclu, ne–a spus ca tuturor absolventilor de facultate, care vor sa se angajeze in stanga Nistrului, li se cere asa–numita "nostrificare" (echivalare) a actelor de catre autoritatile de la Tiraspol.

De aproape doi ani, elevii Liceului "Evrika" fac lectii in cladirea unei foste gradinite de pe strada Valcenko, pitita intre blocuri inalte de beton, cladire care a fost construita pentru muncitorii uzinei metalurgice din localitate, in anii regimului sovietic, cand numarul de copii era mult mai mare decat in prezent. Vreo doi ani, gradinita a fost pustie, deoarece numarul copiilor nascuti in acest oras a scazut considerabil.

Pentru a putea desfasura aici procesul de invatamant, directia scolii a incheiat un contract cu conducerea uzinei, contract care expira la 30 iunie curent.

"Relatiile noastre cu administratia uzinei metalurgice, de la care inchiriem spatiul, au depins de situatia politica din regiune si de relatiile autoritatilor locale cu noi", afirma directorul Eugenia Halus.

Incertitudini

In 2003, cand au obtinut acest spatiu, anul de studii a inceput in noiembrie, "fara a se face reparatie in fosta gradinita. Atunci am crezut ca vom fi aici doar un an, dar iata ca am ramas si pentru al doilea… Si nu se stie ce va fi in anul viitor de studii", ne–a declarat Eugenia Halus.

Anul de studii, care deja se apropie de sfarsit, a inceput pentru elevii romani din Rabnita la mijlocul lunii octombrie, si nu la 1 septembrie, asa cum e normal. Aproximativ 550 de copii au fost privati de dreptul de a face studii generale obligatorii, deoarece timp de cateva saptamani au fost nevoiti sa desfasoare lectii in aer liber, pe malul Nistrului, atenti sa nu fie descoperiti de militieni, care veneau sa–i alunge si de acolo.

"Imi pare foarte rau ca elevii nostri nu vor putea retine in memorie, pentru toata viata, o sala de clasa sau o banca a lor, din motivul ca ei au fost nevoiti sa le schimbe in fiecare an", ne spune Eugenia Halus.

"La 29 iulie 2004 ni s–a luat sediul contruit din bugetul Republicii Moldova. Acum, in acea cladire e o scoala serala, de "readaptare psihologica". Liceul a putut sa–si reia activitatea abia dupa "inregistrarea" de catre autoritatile locale. Acum suntem o "institutie de invatamant nestatala a unui stat strain." In acte, drept fondator al liceului nostru a fost trecuta Directia de invatamant din orasul Rezina. Am primit permisiunea de a activa doar pana la sfarsitul acestui an de studii. Ne intrebam ce va fi cu scoala noastra dupa ce expira acest termen, precum si data–limita a contractului de inchiriere a acestui spatiu?", se intreaba directorul Eugenia Halus. "Linistea relativa din prezent este amagitoare. E ca inainte de furtuna", crede doamna Halus.

"Aproximativ 30 la suta din populatia orasului Rabnita sunt moldoveni. Ar trebui sa fie vrei doua scoli cu cate o mie de elevi, nu doar una", considera directoarea liceului. "Noi nu suntem tratati ca cetateni cu drepturi depline", mai adauga Eugenia Halus.

Salile de clasa sunt grupate cate trei, ca in orice gradinita. Ca sa ajungi in ultima sala, trebuie sa treci prin altele doua. Salile de clasa sunt mici pentru elevi. Nu exista cantina, sala de sport, o biblioteca cu sala de lectura, dar elevii invata intr–o singura tura.

Dupa cum ne–a declarat Eugenia Halus, "am obtinut 60.000 de lei de la Ministerul Educatiei de la Chisinau, pentru inchirierea unui autobuz, care–i aduce la scoala pe elevii domiciliati in toate sectoarele orasului Rabnita".

Liceul si–ar putea muta sediul in toamna, pentru ca, de cativa ani, administratia scolii construieste un nou sediu. Un bloc este gata deja si, potrivit Eugeniei Halus, de la 1 septembrie 2005 s–ar putea face lectii in acea cladire, daca autoritatile orasului ar elibera toate autorizatiile necesare. In prezent, lucrarile de constructie au fost stopate, pentru ca autoritatile orasului nu au eliberat, in acest an, o autorizatie, care, potrivit directorului Liceului "Evrika", trebuie ceruta in fiecare an.

"Speranta ne–a tinut gramajoara"

"Cum sa plecam din aceasta scoala, daca invatam aici din clasa I–a", spune Olga, viitoare absolventa a Liceului "Evrika". "In septembrie, cand nu am putut sa frecventam scoala, aveam foarte mari emotii. Nu stiam ce ne asteapta, ce decizie ar trebui sa luam, dat fiind faptul ca trebuia sa mergem in clasa a XII–a. Dar speranta ne–a tinut gramajoara si cred ca am facut bine ca nu am mers la alta scoala", adauga Tatiana, din aceeasi clasa. "Speram ca macar fratii nostri vor invata intr–o scoala noua, ca noi, de acum, nu mai reusim…", ne–au spus noua, mai multor jurnalisti din Chisinau, veniti la Rabnita la indemnul echipei ziarului "Timpul de dimineata", elevii unei clase de–a XII–a.

In afara de elevii si profesorii liceului (majoritatea femei), sufera si sotii lor. Potrivit doamnei Halus, acestora li se reproseaza ca sotiile lor continua sa lucreze la liceul cu predare in grafie latina (de mentionat ca profesorii nu si–au parasit locul de munca in timpul "crizei scolilor" din stanga Nistrului).

Directorul, profesorii si elevii Liceului "Evrika" din orasul Rabnita spera ca vor fi lasati in pace de catre autoritati, iar de la 1 septembrie 2005 elevilor nu li se va mai incalca dreptul la studii, iar profesorilor — dreptul la munca, desi nu sunt siguri ca ceea ce li s–a intamplat in vara lui 2004 nu s–ar putea repeta.

Maria Praporscic, pentru Ziarul de Garda


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com