Mass–media pot si trebuie sa promoveze dreptatea si solidaritatea in virtutea unei viziuni corecte si organice a dezvoltarii omului, prin transmiterea cu acuratete si cu adevar a evenimentelor, analizand in mod complet situatiile si problemele, si oferind un forum pentru opinii diferite. O abordare etica autentica a utilizarii comunicarii atat de puternice a media trebuie sa fie plasata in contextul unui exercitiu matur al libertatii si al responsabilitatii, exercitiu bazat pe criteriul suprem al adevarului si justitiei. (...) De asemenea, lumea mass–media are nevoie de rascumpararea pe care a adus–o Hristos. Pentru a analiza prin ochii credintei procesul si valoarea comunicarii, aprecierea profunda a Sfintei Scripturi poate fara indoiala sluji ca un "cod magnific" de comunicare a unui mesaj care nu este efemer, ci fundamental ca valoare.

Fiinta umana este creata dupa chipul si asemanarea Domnului, pentru a imbratisa revelatia divina si pentru ca omul sa intre in dialog de iubire cu Dumnezeu. Din cauza pacatului, aceasta capacitate pentru dialog atat la nivel personal, cat si social a fost alterata, iar umanitatea a trebuit sa sufere, si va continua sa sufere, experienta amara a neputintei de intelegere si a separatiei. Dumnezeu totusi nu a abandonat rasa umana, ci L–a trimis pe Fiul Sau (Marcu 12; 1–11). Iar in Cuvantul intrupat, comunicarea insasi preia cel mai profund sens al salvarii: fiintei omului i se acorda capacitatea de a primi salvarea si de a o proclama si de a–i fi partas in fata lumii. Comunicarea intre Dumnezeu si umanitate a atins astfel perfectiunea prin Cuvantul intrupat. Actul iubirii prin care Dumnezeu se reveleaza pe El Insusi, coborat cu raspunsul de credinta din partea umanitatii, genereaza un dialog fructuos. Exact in acest sens, putem sa aplicam pentru noi cererea apostolilor: "Invata–ne sa ne rugam" (Luca 11;1), si astfel il putem ruga pe Dumnezeu sa ne ajute sa intelegem cum sa comunicam cu Domnul si cu fiintele umane prin intermediul minunatei comunicari a media. (...) Cuvantul intrupat ne–a dat noua un exemplu despre cum sa comunicam cu Tatal si cu umanitatea, fie prin momente de tacere si de reculegere, fie prin predicarea in orice loc si in orice mod. El explica Scripturile, Se explica pe Sine in parabole, vorbeste in piete, pe strazi, pe malurile lacurilor si pe varfuri de munte. Intalnirea personala cu El nu te poate lasa indiferent, ci stimuleaza imitarea: "Ce va spun voua in intuneric, voi sa vorbiti in lumina; ce va soptesc, voi sa proclamati de pe varfurile caselor" (Matei 10;27). Exista insa si un moment in care comunicarea devine comuniune deplina: Euharistia. Prin recunoasterea lui Hristos in "frangerea painii" credinciosii se simt datori sa anunte moartea Lui si invierea Lui, si sa devina martori curajosi si plini de veselie in Regatul Lui. Multumita Rascumpararii prin Dumnezeu, capacitatea comunicativa a credinciosilor este vindecata si renascuta. (...)

Ii multumim Domnului pentru prezenta acestor puternice mijloace media, care, daca sunt folosite de credinciosi cu geniul credintei si in lumina Sfantului Duh, pot facilita comunicarea Evangheliei si pot reda legaturile de comuniune intre comunitatile ecleziale.

Catre cei care lucreaza in comunicare, in special catre credinciosii implicati in acest important domeniu al societatii, catre ei extind invitatia pe care, de la inceputul misiunii mele de Pastor al Bisericii Universale, am dorit sa o transmit intregii lumi: "Sa nu va fie teama!" Sa nu va fie teama de noile tehnologii! Acestea se plaseaza "intre lucrurile minunate" pe care Dumnezeu le–a lasat la dispozitia noastra pentru a descoperi adevarul, pentru a folosi si pentru a face cunoscut adevarul si, de asemenea, adevarul despre demnitatea si destinul nostru ca si copii ai Sai si mostenitori ai Paradisului etern.

Sa nu va fie teama daca lumea vi se impotriveste! Iisus ne–a asigurat: "Eu am cucerit lumea" (Ioan 16;33).

Sa nu va fie frica nici de propria voastra slabiciune si insuficienta! Domnul a zis: "Sunt cu voi intotdeauna, pana la sfarsitul lumii!" (Matei 28;20). Comunicati mesajul sperantei lui Hristos, al iubirii Sale, si pastrati intotdeauna vie, in aceasta lume trecatoare, perspectiva eterna a Paradisului, o perspectiva pe care nici un mijloc de comunicare nu o poate comunica direct vreodata: "Ceea ce ochiul nu a vazut, ce urechea nu a auzit, ceea ce nu a patruns in inima omului, ceea ce Domnul a pregatit pentru cei care–L iubesc" (1 Corinteni 2;9).

Fecioarei Maria, cea care ne–a dat noua Cuvantul Vietii si care a pastrat cuvintele neschimbate in inima sa, ei ii incredintez viitorul Bisericii in lumea de astazi. Fie ca Binecuvantata Fecioara sa ne ajute sa comunicam prin fiecare mijloc frumusetea si bucuria vietii intru Hristos, Mantuitorul nostru. Voua tuturor va dau Binecuvantarea mea apostolica!

(Extrase din Scrisoarea Apostolica a Sfantului Parinte Papa Ioan Paul al II–lea catre jurnalisti)

Papa Ioan Paul al II–lea