Ultima zi de duminica ne–a incalzit sufletele acre de griji si reci de nevoi. De pe o banca din Aleea Scriitorilor urmaream parcul aglomerat.

Printre perechile zglobii — deputati proaspat alesi. Ii urmaream plimbandu–se in voie, la brat cu doamne si domnisoare, gandindu–ma la linistea de "jos" si la nelinistea de "sus", la "optimismul moldoveanului" si la realitatea drastica in care ne aflam... Deodata, un flux de aplauze se auzi din partea monumentului lui Alexandr Puskin. Un cerc de tineri aplaudau o tipa "parfumata", satisfacuta ca anume ea era in "centrul atentiei" publicului. Dansa canta si cuvanta, iar celor doi politisti, veniti la fata locului, le spunea si prin diverse semne: "vot vam straf", "ea molodioji liubliu". Ofensati, politistii au retinut–o. Desi era dusa de acolo cu forta, publicul continua sa aplaude frenetic.

Am reusit sa–l intreb pe unul dintre colaboratorii de politie, ce urmari poate avea acest incident. "Noi vom deschide un proces–verbal, iar judecata v–a hotari totul", mi–a spus acesta cat se poate de oficial.

"Spectatorii" mi–au facut si ei cateva declaratii despre "concertul" pe gratis la care au asistat. Unii au perceput ca e o actiune distractiva, altii considerau ca politia nu ar fi trebuit sa intervina. "Nu–mi pare ceva periculos, incat politia sa intervina", mi–a spus un tanar. Cineva zicea ca va fi amendata, iar altcineva gasea ca "artista" va fi consultata de vreun psihiatru pentru ca, in opinia sa, aceasta ar fi suferit de dereglari psihice.

Discutii lejere despre un caz grav care dezvaluie adevarata esenta a societatii noastre: afectata de nevroze, psihoze si tragedii. Publicul continua sa se entuziasmeze, fara a analiza ca noi, in calitate de cetateni ai acestui stat, am ajuns sa tipam in glas ce ne doare, ca "bem" ca sa ne para mai blanda realitatea.

Proaspetii deputati nu–si faceau probleme. Era duminica, era zi de odihna, iar luni, inaltul for legislativ al tarii ii astepta. Trebuie sa se prezinte acolo bine odihniti, fara urme de probleme pe fata. De aceea — admirau pomii infloriti, mangaiau bratul doamnelor, fara a observa tipetele disperate, fie si a unei nebune, luate de politie in zi de duminica. La ce bun sa se mai intrebe ei, deputatii, de ce innebunesc tinerii? De ce sufera atat de mult noua generatie, din cauza refuzului de a fi ascultati?

Beatrice COJOCARU