In cautarea unor argumente la dezvaluirile facute in interviul acordat publicatiei "Komsomoliskaia Pravda" de liderul lumii interlope, Grigore Karamalak (alias Bulgaru) vizavi de faptul ca presedintele Vladimir Voronin, dupa ce a pierdut alegerile prezidentiale din 1996, neimpacandu–se cu victoria contracandidatului sau, Petru Lucinschi, a apelat la ajutorul financiar al lui Bulgaru, am abordat surse care cunosc relatiile "hotului in lege" cu ultimii doi presedinti de stat.

In interviu, Bulgaru afirma ca, in calitate de proprietar al companiei "Boeana Grup", firma care avea in subordine un sir de intreprinderi de producere a vinului, tutunului si petrolului, a finantat fosta campanie electorala a PCRM, alocand 500 mii de dolari. "Acestia sunt banii cash oferiti in afara multor altor cheltuieli suportate in campania electorala a comunistilor din 2001, plus ca am oferit un oficiu de–al meu "stabului" comunist, iar la sudul Moldovei, am agitat oamenii sa voteze pentru comunisti. In consecinta, in 2001, pentru PRCM a votat 78 la suta din populatia sudului Moldovei", a spus in interviu. Surse din lumea businessului precizeaza ca unul din sediile "fugarului" a fost acaparat de chiar fiul presedintelui, Oleg Voronin. In prezent, din ceea ce se stie cu certitudine, e ca principalul sediu al businessmanului Oleg Voronin se afla pe strada Vasile Alecsandri din capitala, iar al firmei "Boeana Grup" – pe strada Serghei Lazo din acelasi sector al capitalei. Intrebat de unde provine sediului PRCM, purtatorul de cuvant al partidului comunist, Alexandru Petcov a declarat ca "nu cunoaste un oficiu al partidului comunist care ar fi apartinut autoritatii criminale." Un fost deputat comunist, sub acoperirea anonimatului, ne–a declarat ca "la sediul "Boeana Grup" se convocau, in timpul alegerilor, membrii partidului si alti cetateni, dar asta nu inseamna ca incaperea apartine PCRM", sustine acesta. Pentru a–i oferi statut de "casa a partidului", la acea intalnire, Voronin si Karamalak ar fi decis "sa–i primeasca in calitate de actionari ai firmelor sale pe membrii PCRM Piotr Sosev, Piotr Dimitrov si Vadim Misin", declara Karamalak in interviu. Din spusele lui, reusind sa–si dezvolte afacerile, acesti parteneri ai sai au fost siliti in cele din urma sa renunte la afacerile cu tutun si bauturi alcoolice prin metode represive aplicate de presedintele Voronin, "cotele lor de actiuni fiind trase sub Oleg Voronin". "Piotr Dimitrov a fost rapit si exterminat fizic, Piotr Sosev a fost arestat si tinut o luna in izolator, unde s–a dezis de actiunile sale, in favoarea aceluiasi Îlåg Voronin. Iar Vadim Misin pur si simplu a fost speriat…", spune Bulgaru. Vizavi de aceasta declaratie, sursele noastre au confirmat ca lui Piotr Sosev, ex–deputat comunist in parlamentul din 2001, intr–adevar i–a fost luata o cota de actiuni, lucru care a urmat dupa eliberarea businessmanului din arestul politiei. In acelasi timp, cu un scop similar, la MAI au fost chemati si "descusuti", in legatura cu afacerile lui Piotr Sosev, mai multi businessmani, unii dintre acestia nefiind cunostinte ale omului de afaceri. Vizavi de acest subiect, unele momente din declaratiile lui Karamalak se bat cap in cap, chiar daca, in ansamblu, se confirma. In interviu, Karamalak a declarat ca s–a asociat cu Piotr Sosev la "Boeana Grup", in 97, dupa alegerile prezidentiale si in urma discutiei pe care a avut–o cu Voronin. Este bine cunoscut, insa, faptul ca Piotr Sosev devenise businessman inainte de aceasta, iar la "Boeana Grup" a aparut o data cu fondarea acesteia, in 1996.

"Dupa alegerile parlamentare din 2001, cand PCRM a luat majoritatea in Parlament, am fost declarat "autoritate criminala" si dat in cautare internationala, deoarece actualul presedinte, Vladimir Voronin, a hotarat sa ia in posesie afacerea mea, care a si fost preluata de fiul acestuia, Oleg Voronin", subliniaza Karamalak in acelasi interviu. De mentionat ca, potrivit informatiei specialistilor DCCOC, Karamalak a fost retinut, in legatura cu savarsirea mai multor infractiuni grave, in luna mai, 1998 (pe timpul presedintelui Lucinschi). In interviu, el accentueaza ca, pana in momentul de fata, este urmarit din cauza ca "la 6 martie vor avea loc alegerile parlamentare, el fiind un martor periculos care ar putea spune multe…" Surse bine informate afirma ca, in 1998, presedintele Lucinschi a dispus retinerea lui Karamalak, din cauza ca ultimul incepuse sa sponsorizeze PCRM, chiar daca pana atunci il finantase pe Petru Lucinschi. Inspectorii DCCOC spun ca , la momentul retinerii, in fosta casa a lui Karamalak, cu trei etaje, aflata in spatele Academiei de Politie de pe str. Asachi, ar fi gasit o fotografie in care acesta poza alaturi de Lucinschi si un ex–parlamentar. In 98, o data cu demararea urmaririi penale, firma "Boeana Grup" a fost pusa pe burta. Potrivit surselor, actionarii principali ai firmei erau Galina Karamalak (sotia) si Vasile Siskov, ultimul fiind si director. Pana in prezent, intre Siskov, despre care se spune ca ar avea afaceri comune cu Oleg Voronin, si liderul Karamalak au loc reglari de conturi periculoase. Au fost inregistrate mai multe atentate la viata lui Siskov, ultimului fiindu–i incendiata si casa din Taraclia. Anchetatorii au stabilit ca Bulgaru ar fi autorul acestor atentate. Despre firma "Boeana Grup", businessmanul Piotr Sosev declara ca nu a avut nimic in comun cu aceasta. "Nu am facut afaceri cu Bulgaru si cu ceilalti actionari, nu–i cunosc si nici nu vreau sa–i stiu", spune Sosev. Potrivit lui, "Boeana Grup" nu este o intreprindere producatoare, ea fiind creata pentru realizarea unor diversiuni politice. "Sediul ei era destinat intrunirilor directorilor care aveau firme diferite, in cadrul intreprinderii "Boeana Grup", spune Sosev. "Pe cand m–am lansat in business Karamalak rodea pantalonii pe sub masa. Din 1990, detin 10 la suta din actiunile corporatiei internationale "Amacom", firma cu reprezentanta in mai multe tari, avand multiple directii de activitate: cultivarea legumelor, extragerea petrolului, asamblarea avioanelor, fabricarea tesaturilor etc. S–a gasit, iata, un Karamalak sa ne dea noua de lucru si oficii, s–a gasit "cine" sa ne scape de saracie… Mai mari aberatii nici nu exista. Sta sub controlul FSB–ul si da interviuri la televiziune. La "pervii kanal" a vorbit 15 minute, pe cand publicitatea la acest post de televiziune care este receptionat in toata Europa si Asia costa sute de mii de dolari. Stefan Mangar, seful sectiei acoperire si interventii operative a DCCOC a confirmat ca ultima retinere a lui Karamalak a fost efectuata de FSB pe teritoriul Moscovei, DCCOC nefiind insa informat oficial despre retinere. In 2003, inspectorii DCCOC l–au retinut la aeroportul din Kiev. Deghizandu–se in costume de vamesi, inspectorii DCCOC au reusit sa puna mana pe el. In baza probelor remise de noi, Procuratura de la Kiev urma sa–l extradeze in tara. A fost insa eliberat pe neasteptate, fiindu–i intentat dosar penal procurorului care l–a eliberat. Penultima data, la sfarsitul lui 2004, Karamalak a fost retinut de politia ruseasca care, de asemenea, l–a eliberat fara sa ne anunte, a declarat Stefan Mangar.

Reprezentantii organelor de drept sustin ca, in dosarele penale "Bulgaru" exista suficient material probant pentru ca acesta sa poata fi condamnat pentru infractiunile incriminate: racket, omor si estorcari de bani. In unul din episoadele dosarului este descris cum Karamalak l–a omorat pe consateanul sau din Taraclia, Andrei Oprea. "In timp ce se antrena in sala sportiva, l–a batut cu betele pana acesta a murit, din cauza unor datorii", afirma anchetatorii DCCOC. In prezent, dosarele Karamalak se afla la Procuratura Generala, "hotul in lege" continuand sa fie cautat de Interpol. Procuratura din Moscova isi motiveaza refuzul de a–l extrada prin faptul ca el este posesor al pasaportului rusesc, adica, este cetateanul lor, spun sursele DCCOC. Potrivit acestora, o alta autoritate criminala odioasa este Serghei Bligadir, mana dreapta a lui Bulgaru. "Acesta a fost retinut, fiind suspectat de un sir de crime grave, inclusiv executarea omorului lui Piotr Dimitrov, vicedirectorul DTI. Fiind eliberat din arestul provizoriu de Judecatoria Botanica, acesta a disparut.

Solicitat de noi, prim–viceprocurorul general Valeriu Gurbulea, a declarat ca cererea de extradare a lui Grigore Karamalak, confirmata documentar, a fost expediata Procuraturii Generale a Moscovei inca in decembrie 2003. "Un an de zile Procuratura de la Moscova a examinat cererea noastra, raspunzandu–ne abia anul trecut. "Refuzul" de extradare a lui Bulgaru este argumentat prin faptul ca infractiunile savarsite in R. Moldova ar fi fost organizate in Moscova. Conform legii, insa, organizatorul poarta raspunderea de crima in functie de locul comiterii infractiunii. Pentru faptele comise acolo, spun ei, in Rusia i–a fost intentat dosar penal. Ce fel de urmarire penala este aceasta, daca el da interviuri in presa?! Declaratiile lui sunt insinuari ordinare cu scopul de a–si crea o alta imagine decat cea pe care o are", conchide procurorul Gurbulea.

Alexandru Petcov, purtatorul de cuvant al partidului comunistilor sustine ca "Karamalak a fost provocat sa dea interviuri mincinoase de oponentii politici ai presedintelui Voronin. "Am dedus acest lucru dintr–o declaratie de presa a primarului Urecheanu. Poate ar fi mai bine ca acesta sa deschida site–ul Interpolului si sa vada cine este acest Bulgaru, un hot in lege", a comentat Petcov. El nu s–a referit la eventualitatea unor relatii curente ale presedintelui Voronin cu "hotul in lege" Grigore Karamalak.

Aliona AVRAM