Sotii Elena si Corneliu Stirbu studiaza la Universitatea din Hamburg (Germania). Corneliu isi face doctoratul pe tema pietelor financiare europene, iar Elena, fiind masteranda, cerceteaza problema migratiei ilegale si a traficului de fiinte umane. Dupa o prima facultate de limbi straine, absolvita la Universitatea "Alecu Russo" din Balti, ambii au urmat o a doua facultate cu profil economic, la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Impreuna cu ei, descopera Germania fiul lor, Marcu–Daniel, care "a urmat" cursuri universitare de la varsta de un an!

– Ce stiu germanii despre noi si ce v–au intrebat in primul rand?

Corneliu: – Nivelul de cunostinte difera de la om la om, dar, in linii generale, nu prea ne cunosc. Motivul principal este ca in limba germana exista patru sau chiar cinci denumiri pentru tara noastra. Numele oficial este "Republik Moldau", sau "Moldau Republic", si datorita acestui fapt ne confunda cu cehii, mai bine zis cu raul Vltava, care in germana se numeste Moldau. De cele mai multe ori, se foloseste denumirea sovietica — "Moldawien". Am mai vazut prin presa si denumiri de genul "Moldawja", "Moldowa" etc. Lipsa de consens lingvistic duce la anumite confuzii, dar din putinul pe care–l cunosc, stiu ca avem vin bun, multe nuci si femei frumoase. Acum au inceput sa descopere muzica noastra, sper la "Eurovision" sa avem ocazia sa le demonstram ca avem muzicieni deosebiti! Mai stiu ca suntem saraci, ca avem conducere comunista, ca exista Transnistria, ca suntem o tara agrara, ca actualul presedinte german, Horst Koehler, este din Basarabia etc.

Chiar daca harta geografica a Europei a luat contururi clare, cei mai multi dintre germani, de regula, zic, "ah, din Moldova, frumoasa tara, cam pe unde vine asta?", sau "Ce tari mai sunt prin preajma?". Anul trecut, prima intrebare in top era "ce inseamna "dragostea din tei" si "despre tine"?".

– Sunt surprinsa sa aflu ca presedintele Germaniei s–a nascut intr–o localitate din actuala R. Moldova. Cunoasteti mai multe la acest subiect?

Corneliu: – Horst Koehler s–a nascut la 22 februarie 1943, conform datelor oficiale, in localitatea Skierbieszow (Polonia), intr–o familie cu opt copii (el fiind al 7–lea). Parintii sai erau tarani din nordul Basarabiei. Diferite surse indica locuri diferite de unde s–ar trage familia Koehler. Astfel, am gasit satul "Ryschkanowka" (Rascanovca), dar si localitatea "Gluckstal" (langa Balti), la 180 km de Chisinau. Denumirile sunt in germana, dar se pare ca e vorba de Rascani sau de vreun sat din imprejurimile Baltilor.

Conform planului de germanizare a Poloniei, Hitler a decis "migrarea" germanilor de la periferiile Reichului, preponderent a nemtilor basarabeni, in estul imperiului. Astfel, familia Koehler a fost silita sa plece in 1942 in Polonia. Conform actelor din arhive, la sosirea in Polonia, "averea" familiei Koehler era constituita din doi cai, o vaca, doi porci, un plug si o boroana. Horst avea 2 ani, cand s–au intensificat atacurile partizanilor polonezi si au venit rusii, Koehlerii refugiindu–se in Leipzig, unde locuiau cu totii intr–o garsoniera, iar in 1957 au fugit, maltratati de regimul comunist, din RDG in Ludwigsburg, o localitate de langa Stuttgart. De acolo, Horst Koehler si–a inceput cariera sa vertiginoasa: de la sef de departament la ministerul de economie/finante (in 1982), la presedinte al BERD (1998), mai apoi sef al FMI (2000) si in 2004 – presedinte al Germaniei.

Interesant e ca in anii '90, el a participat la negocierile privind retragerea trupelor sovietice din RDG! Mai mult, a fost negociatorul–cheie al acordului de la Maastricht, care a stabilit fundamentele uniunii monetare europene! Inca din momentul numirii sale in calitate de candidat la presedintie, Koehler nu a ascuns niciodata faptul ca este din Basarabia, nici ca este de credinta evanghelica si ca parintii sai au fost simpli tarani. Prin aceasta, a castigat simpatia concetatenilor si a adus la lumina existenta nemtilor basarabeni, care in urma valului de migratie din Rusia si Kazahstan, au cam fost dati uitarii. Se banuieste ca si familia sotiei sale, Eva Luise Bohnet, ar fi avut radacini basarabene.

Daca reusim sa inregistram fundatia studenteasca, vom initia actiunea de acordare a titlului de cetatean de onoare al R. Moldova pentru Horst Koehler. Cred ca va fi un gest frumos si sper sa fim auziti de conducerea tarii. Personal, consider ca aceasta va si o ocazie buna pentru imbunatatirea relatiilor noastre cu Germania. Uite, "Ziarul de Garda" ar putea lansa aceasta propunere la nivel de stat, ce ziceti?

– Ce credeti despre exodul "mintilor lucide" si ce planuri aveti?

Corneliu: – Experienta pe care fiecare o acumuleaza in strainatate este una benefica, chiar daca e negativa, are si aceasta experienta niste avantaje. In strainatate apreciezi anumite lucruri, la care, fiind acasa, poate nu te–ai fi gandit niciodata. Esti cetatean al tarii si trebuie s–o reprezinti cu demnitate. Exodul "mintilor luminate" este o realitate trista, dar si tipica pentru Moldova. In perioada sovietica, intelectualii plecau la Moscova. Caderea zidului a permis plecarea in Vest. E firesc sa–ti doresti o viata frumoasa, mai ales daca esti tanar. Alta intrebare este cat de fericite sunt aceste persoane printre straini? Citisem undeva ca, doar in limba romana, exista cuvantul DOR... Pentru a stopa exodul trebuie create posibilitati si conditii de viata acasa. Am mai zis, ca suntem aici sa invatam, nu ne–am dorit si nici n–am visat sa plecam din Moldova cu orice scop. Avem mai multi colegi si prieteni care gandesc la fel. E o chestiune de timp. Sper sa ne intoarcem acasa. Moldova are nevoie de cat mai multi tineri cu experienta occidentala.

– De cat timp va aflati la Hamburg?

Corneliu: – In Hamburg suntem din 2001. Am venit la masterat cu o bursa din partea fundatiei germane de schimb academic (DAAD). Elena si Marcu–Daniel au venit prin noiembrie, dar au stat mai mult acasa, caci piciul avea doar opt luni. In 2002, primavara, ei au plecat in Moldova, pentru ca Elena era in ultimul an la ASEM. Eu fiind singur, am studiat intensiv si i–am pregatit o surpriza. Ea a fost inmatriculata la un masterat in stiinte europene. A aflat despre asta cand cobora din avion. De atunci, am facut scoala in paralel. In lipsa unui loc la gradinita, Marcu–Daniel era nevoit, zilnic, sa fie prezent la universitate si uneori la cursuri. Bursa mi–a expirat o data cu terminarea masteratului, asa ca Elena a depus actele la fundatia Friedrich Ebert Stiftung si peste ceva timp am aflat ca a fost acceptata ca bursiera.

Elena: – Abia am absolvit masteratul si urmeaza sa ma inscriu la doctorat. Deocamdata astept diploma de master.

– Ati venit de acasa cu temele de cercetare?

Elena: – Temele nu le aveam de acasa, ci au rezultat din cursurile pe care le–am facut in cadrul masteratului. Mi–am ales tema dupa ce am facut cursul "Migratia fortei de munca in UE" si pentru ca m–a interesat mult aceasta tema, si apoi, fiind si foarte actuala pentru noi, am hotarat sa iau Moldova ca studiu de caz pentru partea practica a tezei. M–am ingrozit cand am inceput sa adun date referitoare la migratia si traficul de persoane din R. Moldova. Daca e sa fiu sincera, pana acum nu cunosteam dimensiunile fenomenului.

Cornel a facut, pe langa alte cursuri, si "Piete financiare internationale si europene". El si–a facut alegerea pe baza acestui curs.

– Comunicati cu alti basarabeni aflati in Germania?

Corneliu: – In momentul sosirii in Hamburg, nu cunosteam nici un basarabean. Am avut o colega din Chisinau, dar din cauza programului intens de activitate nu am avut ocazia sa ne apropiem. Pe parcurs, am cunoscut niste tineri care–si fac masteratul la Conservatorul din Hamburg. Am cunoscut si comunitatea romaneasca de aici, care are vreo 4.000 de membri. Acum au venit mai multi basarabeni la Universitatea Tehnica, cunoastem studenti de la Universitatile din Bremen, Stuttgart, Frankfurt, Bonn, Berlin, Leipzig etc. Ne gandim sa inregistram asociatia tinerilor studenti basarabeni din Germania, care ar oferi in primul rand informatii despre Moldova, cat si informatii pentru doritorii de a–si face studiile in Germania. Asociatia inca nu are statut legal, la moment el se elaboreaza. Mai suntem si membrii grupului "Studentii romani din nordul Germaniei", in cadrul caruia organizam intruniri, sezatori, discoteci si petreceri. Nu demult am facut o sezatoare cu placinte, cu muzica populara si vin.

Elena: – Cred ca noi cunoastem vreo 15 persoane din R. Moldova. Studentii romani din Hamburg au deschis o adresa pe Yahoo, si toti nou–venitii, afland aceasta adresa, se inregistreaza si astfel se cunosc. Cornel s–a gandit chiar sa inregistreze societatea moldo–germana in Hamburg, asa cum exista deja societatea romano–germana.

– Ati intalnit si muncitori din R. Moldova?

Corneliu: – Despre muncitorii din Moldova, nu pot spune nimic. Cred ca sunt foarte putini. Mai cred ca marea lor majoritate sunt cu contract de munca, angajati legal. Germania e tara cu o politica stricta in privinta muncii ilegale.

– Cum v–ati acomodat in Germania?

Corneliu: – Acomodarea a fost un proces anevoios, pentru ca suntem culturi prea diferite. Intre timp ne–am acomodat, dar nu intr–atat incat sa spunem ca am vrea sa ramanem in Germania. Consider ca sunt multe lucruri bune de invatat de la germani.

– Cum se descurca Marcu–Daniel?

Corneliu: – El e socializat bine, merge la gradinita, vorbeste germana, are multi prieteni care vin din diferite tari si uneori vine acasa cu fraze noi, nici nu stim din ce limba. Acasa vorbim romana. De un an activeaza clubul copiilor romani din Hamburg. Aici picii se intalnesc, se joaca si comunica.

– Va multumesc pentru interviu.

Interviu realizat de Maria VIZIRU, pentru Ziarul de Garda

Aeronave moldovenesti in Africa

La mijlocul lunii februarie, in Marea Britanie a fost prezentat filmul documentar "Cosmarul lui Darwin", care prezinta istoria aparitiei unui nou soi de peste in Africa, dintr–o "intamplare" organizata de geneticieni. Totodata, filmul prezinta istoria utilizarii echipajelor si aeronavelor din imperiul ex–sovietic, inclusiv din Moldova, la transportarea incarcaturilor cu acest "peste nou", care era schimbat deseori pe incarcaturi cu automate Kalasnikov si alte arme folosite in conflictele armate care au mistuit in ultimele decenii continentul african. Va amintim ca Moldova a trimis in repetate randuri aeronave cu echipaje moldovenesti in Africa, in baza unor contracte de transportare a marfurilor, cativa piloti disparand fara urma, in timp ce altii au murit infectati de malarie.

Copii moldoveni, adoptati in Canada

Ministrul de Finante al Canadei, Ralph Goodale, a promis ajutoare financiare din bugetul federal pentru parintii care au adoptat copii, spune site–ul CTV.ca. Dino Mazzone, un cetatean Canadian, care a adoptat un baietel din Moldova cu doi ani in urma, a declarat presei, ca a platit pentru procedurile de adoptare 30.000 USD si ar dori ca aceasta lege sa aiba efecte retroactive pentru a–si recupera cheltuielile. Cu toate acestea, guvernul Canadian va oferi cel mult 10.000 USD pentru infierea unui copil si aceasta lege nu are actiune retroactiva.

Totodata, sumele declarate de parintii adoptivi ca au fost platite in Moldova, par sa fie exagerate, tinand cont de taxele simbolice impuse de autoritatea nationala de adoptii. Presa din Moldova si din lume, a scris, insa, in repetate randuri despre taxe neoficiale platite in procesul adoptarii unui copil din Moldova.

Noi proiecte de adoptii internationale

La 1 martie in orasul Hampton, SUA, a avut loc o sedinta speciala la Lutheran Social Services cu privire la adoptiile internationale, in special a copiilor din Moldova, Rusia, China si Bulgaria. Potrivit editiei electronice a "Seacoastonline", participantii la acest eveniment au fost informati despre posibilitatile si procedurile de adoptii din statele europene si asiatice, si din Moldova in particular.

Copii traficati in Uniunea Europeana

Extinderea uniunii europene poate aduce cu sine cresterea numarului de copii traficati din statele Europei de Est, printre care Moldova, Romania, Polonia si Cehia, se spune intr–un raport al UNICEF, facand referinta la faptul ca anual circa 120.000 femei si copii sunt vanduti in sclavie de catre retelele de traficanti. In raport se face referinta speciala la minorii din Moldova ajunsi in tarile europene anume cu ajutorul traficantilor.

Pe primul loc in listele de azilanti

Cinci dintre cele 40 de natiuni care solicita azil in zonele cu o crestere economica, au manifestat un salt al numarului de solicitari. Acestea sunt Moldova, Haiti, Azerbaidjan si Algeria. In timp ce numarul global al cererilor de azil a scazut in ultimul an cu o cincime, spune un raport prezentat la 1 martie de BBC. Tarile care au fost cele mai solicitate de azilanti in ultimul an au fost Franta, Marea Britanie, Statele Unite si Germania. Aceste tari primesc anual sute de mii de cereri de azil din partea cetatenilor din statele sarace si cu o economie instabila.

Moldova, in lumea muzicii clasice mondiale

Ziarul "Star–Telegram" a prezentat date de la competitia de muzica clasica de la Cliburn, SUA, in care s–au inscris peste 140 de concurenti de pe diferite continente ale lumii. Printre cei mai buni a fost mentionata si Mariana Prjevalskaia din Moldova, care a prezentat o prelucrare deosebita a unor piese de Chopin si Rachmaninov. Moldoveanca a fost in competitie cu interpreti din Japonia, Rusia, Canada, Lituania, China. Juriul va selecta doar 30 de participanti care vor fi invitati sa cante in cadrul concertelor de la Bass Performance Hall in lunile mai si iunie.

Copiii in drum spre Malta

Festivalul international de muzica pentru tineret si copii "Crucea de Aur" este la a doua sa editie si va avea loc in Malta la inceputul lunii august. Moldova, alaturi de Romania, Bulgaria, Marea Britanie, Polonia si alte tari europene si–au anuntat participarea in cadrul acestui festival care are sloganul "Pace si prietenie prin muzica si arta"

Un nou caz moldovenesc la CEDO

In aceste zile CEDO a discutat plangerea lui Victor Mereacre. In iulie 1997 el a fost acuzat de furt si pedepsit cu detentie pentru o perioada de 12 ani, dar a fost eliberat in baza unei amnistieri in noiembrie trecut. Acum Mereacre s–a plans la CEDO ca pe durata detentiei, autoritatile inchisorii ii deschideau si citeau corespondenta. Intr–o scrisoare din partea Guvernului Moldovei adresata CEDO cu referinta la acest caz, autoritatile Moldovei solicita inchiderea cazului, obligandu–se sa–i plateasca lui Victor Mereacre 14.000 de lei si sa isi ceara scuze in mod oficial pentru faptul ca la inchisoare i–a fost deteriorata corespondenta. Mereacre a refuzat aceasta oferta a Guvernului si a solicitat CEDO sa judece in continuare cazul. CEDO a decis ca Mereacre sa fie recompensat cu 2000 euro pentru prejudiciile cauzate si pentru cheltuieli de judecata.