In conditiile in care unii posesori de apartamente se afla, de mai mult timp, peste hotare, unii membri ai acestor familii, ramasi acasa, profitand de imposibilitatea acestora de a se prezenta in instanta de judecata, pretind la bunurile imobiliare. Chiar ieri, 26 ianuarie, judecatoria sectorului Botanica a examinat un litigiu in care reclamantul solicita modificarea actelor de proprietate, adica schimbarea oficiala a proprietarului. Sotia, impotriva careia a fost pornita actiunea civila, a aflat intamplator despre litigiu, venind de Revelion acasa din Italia, tara unde munceste al doilea an. "Ce mi s–ar fi intamplat de nu aflam despre litigiu?! Riscam sa raman fara apartament, iar intr–o buna zi nu–i exclus ca si copiii, care sunt coproprietarii imobilului, riscau sa fie evacuati de tatal lor care nu a lucrat niciodata", se ingrijoreaza parata, Victoria Saranuta.
Din anul 1991, apartamentul din str. Hristo Botev 19/6 apartine Victoriei, fiindu–i distribuit de la locul de munca – spitalul nr. 3, unde a lucrat in calitate de asistenta medicala. In `93, Victoria a divortat de sotul ei, Ilarion Saranuta, iar doi ani mai tarziu si–a privatizat locuinta, incluzandu–i in lista proprietarilor pe cei doi copii. In noiembrie trecut, profitand de aflarea fostei sotii in Italia, Ilarion Saranuta s–a adresat in judecata, solicitand anularea contractului de vanzare–cumparare a apartamentului, imobil unde dansul locuieste, nefiind evacuat de proprietara, de dragul copiilor. Citind materialele dosarului civil respectiv, Victoria a descoperit ca singura "proba" prin care reclamantul si–a argumentat cererea facuta in judecata este un certificat nominal eliberat de seful Serviciului Exploatare a Locuintelor (SEL) de pe str. Teilor, care il recunoaste pe Ilarion S. in lista locatarilor. Potrivit Victoriei, fostul ei sot niciodata nu a avut viza de resedinta in apartamentul ei, ceea ce denota ca documentul a fost eliberat clandestin de seful SEL–ului, Nicolae Furtuna, a carui semnatura figureaza in act. Parata este hotarata sa denunte falsul depistat la organele de urmarire penala. Ea este indignata si de faptul ca, desi litigiul a fost examinat in doua sedinte, instanta nu a gasit posibilitati reale pentru a o chema, cu citatie, in instanta. Din cauza ca sotul ei a tainuit actiunea civila, citatiile care veneau pe adresa de la domiciliul ei erau musamalizate.
Vizavi de acest caz, avocatul paratei, Ion Vazdoaga, a conchis ca respectiva actiune de judecata este absurda. Solicitata de noi, avocata reclamantului, Nina Ciugureanu a refuzat sa comenteze cazul, motivand ca este ocupata. Petitionarul Ilarion Saranuta (care, apropo, este fratele primarului de Bubuieci, Ion Saranuta) a declarat ca "sotia nu va participa in sedinte din cauza aflarii sale in Italia", fara sa recunoasca faptul ca chiar el o tine la distanta de proces.
Din cauza ca cetatenii nostri muncesc ilegal peste hotare, multi nu pot fi instiintati despre implicarea lor in diferite actiuni de judecata. In conformitate cu art. 108 al Codului de Procedura Civila, persoanele care sunt angajate oficial in strainatate urmeaza a fi citate in instanta prin intermediul Ambasadei tarii destinatare, cu 15 zile pana la data sedintei judecatoresti. Citatiile paratilor adresa carora din strainatate nu este cunoscuta sunt publicate, pur formal, in presa. "De regula, femeile se adreseaza in judecata cu cereri de divort, in lipsa sotilor", apreciaza presedinta Judecatoriei Botanica, Maria Ghervas.
Sefa Directiei pentru Protectia Drepturilor Copiilor (DPDC) din cadrul Preturii Botanica, Elena Mazur, declara ca fenomenul migratiei peste hotare a generat multiple litigii in care parintele ramas acasa solicita privarea celuilalt de drepturile parintesti. "Deciziile adoptate de comisia acestei directii tind sa satisfaca, in primul rand, interesele copilului, ele avand efect juridic in instanta", precizeaza responsabila.
Pentru unii parinti copiii au devenit instrumentul cu care se santajeaza reciproc. Potrivit datelor DPDC, anul trecut, judecata a lipsit de dreptul parintesc o mama pe care sotul o atacase in instanta din cauza ca incetase sa–i mai trimita sumele de bani cerute. Pana la aceasta, sotia care muncea peste hotare ii satisfacuse toate doleantele, ii cumparase sotului masina… Apoi, dupa ce, telefonandu–l in repetate randuri si surprinzandu–l prin baruri, a realizat ca sotul nu–i mai asigura o buna supraveghere fiului, a incetat sa–l mai rasfete cu bani. In consecinta, acesta a lipsit–o de propriul copil. Judecatoarea Ghervas explica ca acest gen de litigii se solutioneaza in lipsa reclamatului, in conditiile in care acesta nu poate fi gasit, ultimul avand posibilitatea de a solicita ulterior anularea hotararilor instantei.
In familia Saranuta persista aceeasi problema. Drama cea mai mare este ca, dupa doi ani de aflare in Italia, Victoria nu–si mai poate incalzi la piept copiii. Cat a lipsit de acasa, tatal lor, cu care ea divortase, a reusit sa–i atraga de partea sa. "I–a convins pe copii sa ma urasca, inventand diferite scarbosenii despre viata mea in Italia, dupa ce am refuzat sa–i trimit o suma de 2500 de euro, pe care mi–o cerea el, apoi rudele sale", se plange femeia. Pe de alta parte, fostul ei sot sustine ca, initial, timp de un an si jumatate, ea le trimitea dulciuri, bani si colete, insa in ultimul timp, "incepu sa cam uite de noi". Victoria respinge aceste insinuari: "Tot ce–am castigat, am trimis acasa copiilor. Uneori, prin intermediul fostului sot, alteori, prin intermediul mamei mele. Deoarece locuieste sub acelasi acoperis cu copiii, i–am trimis 7000 de euro pentru reparatia apartamentului meu pe care acum vrea sa si–l insuseasca abuziv".
"Nu te apropia de noi. Nu te mai arata la scoala unde invatam, caci ne faci de rusine. De ce nu vreai sa–i dai lui tata 2500 de euro, cat iti cere?", asemenea cuvinte–i arunca in fata copiii. "De Revelion, fostul sot i–a dus la Cricova, la un frate al sau, numai sa nu fim impreuna".
In cazul in care pleaca in Italia, unde are permis de sedere, Victoria presupune ca, la initiativa "tatalui", ar putea sa–i fie retras si dreptul de mama. "Copiii au fost instrainati pana si de bunica lor. La solicitarile ei de a–i fi revendicat dreptul de a fi alaturi de ei, DPDC a Preturii Botanica a decis ca "acestia se vor putea intalni cu ea doar de ziua lor de nastere, de Anul Nou si de ziua bunicii". Nu stiu ce vina port in fata copiilor. Am fost intotdeauna generoasa cu ei. Baiatului i–am cumparat chiar si telefon cu fotocamera, de 550 euro, pe care taica–sau l–a vandut pentru a–si plati avocatul, probabil. In acesti doi ani, cat m–am aflat peste hotare, doar trei luni nu le–am trimis bani. Ma suparasem ca nu au acceptat sa mergem la odihna in Crimeea, sub presiunile tatalui lor care cere intruna bani de la mine. E dureros ce mi s–a intamplat… In Italia, am intalnit o femeie care, nefiind inteleasa de cei de acasa, si din cauza conditiilor precare de munca, a inebunit. O vad adesea traversand un scuar, delirand ca este "fiica ministrului", povesteste, intristata, Victoria Saranuta.
Aliona AVRAM