Nr. 184 (19 iunie 2008)


 Investigatii

FIU Agroindbank?
La 16 iunie, presedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, actionar al B�ncii «Fincombank», condus� de fiul s�u, Oleg, a prezidat o sedint�–expres a Consiliului Suprem de Securitate Continuare 

Un milion de lei r�t�cit
Dup� aproape zece ani de judecat�, �ncheiati cu o hot�r�re judiciar� ce a dispus �ncasarea unui venit ratat de aproape un million de lei de la fosta �ntreprindere «Retelele Electrice Chisin�u» SA �n favoarea SRL «Coldin — DC», banii, se pare, s–au «r�t�cit» pe drum Continuare 

Permise auto
obtinute contra mit�
Permise auto «cump�rate», instructori auto mitui�i — sunt unele dintre cauzele principale ale num�rului excesiv de accidente rutiere produse pe autostr�zile din R. Moldova Continuare 

Limba rom�n� sub teascul limbii ruse
Dup� ce a fost decretat� limb� de stat, chiar dac� politicienii au preferat s�–i dea alt� denumire, �n ultimii ani, limba rom�n� a ajuns s� piard� tot mai mult teren �n R. Moldova Continuare 

Linia fierbinte www.927979.md
Limba rom�n� sub teascul limbii ruse

Dup� ce a fost decretat� limb� de stat, chiar dac� politicienii au preferat s�–i dea alt� denumire, �n ultimii ani, limba rom�n� a ajuns s� piard� tot mai mult teren �n R. Moldova.

Perioada de la urm� poate fi comparat� cu greu cu cea de dup� declararea independen�ei.

Oamenii uit� c� tr�iesc �ntr–un stat unde limba oficial� este rom�na, c� pentru aceast� limb� au protestat �n strad� �i au luptat sute de mii de basarabeni, la �nceputul anilor '90 ai secolului trecut.

Potrivit speciali�tilor, �n R. Moldova are loc un proces de rusificare comparabil cu cel din perioada 1939—1941, doar c� atunci limba rus� era impus�, pe c�nd acum, mul�i �i–o asum� de bun� voie. A vorbi ruse�te a devenit o scuz�, sau chiar o mod�, �n unele sfere. Exist� spa�ii publice �n care limba rus� devine mai important� dec�t limba de stat, iar la nivel oficial, termenul de limb� rom�n� dispare �ncet, ced�nd locul unor formule bizare, nemai�nt�lnite �n alte state: limba de stat, limba oficial�, limba moldoveneasc�, av�nd �ntre paranteze, al�turat, formula corect�, limba rom�n�.

La cump�r�turi

Limba rus� redevine una dintre cele mai importante limbi vorbite �n R. Moldova. �n centrele comerciale, �n special �n cele mai mari, v�nz�torii le r�spund cump�r�torilor preponderent ruse�te, chiar �i atunci c�nd cunosc limba rom�n�. «Nu ne putem exprima sau ne exprim�m mai bine �n rus�», astfel enun�� ei atunci c�nd insi�ti s�–�i r�spund� �n limba rom�n�.

Pe Maria C�p��in� am �nt�lnit–o la ie�irea din magazinul «Gemenii», un centru comercial �n care limba rus� ocup� un loc de frunte. Ea ne–a �mp�rt�it p�rerile sale despre locul pe care �l ocup� limba rom�n� �n via�a public� din R. Moldova. «C�nd �mi r�spunde cineva, chiar la �ntreb�ri simple, �n limba rus�, refuz s� comunic mai departe, dar mai ales s� cump�r ceea ce caut. Tr�iesc �n Moldova, nu �n Rusia, iar faptul c� perioada sovietic� ne–a l�sat �i aceast� trist� mo�tenire lingvistic� nu m� oblig� s� o port �n spate toat� via�a», spune Maria C�p��in�.

�i la Magazinul Universal Central (UNIC) se vorbe�te preponderent limba rus�. �n sec�ia de parfumerie, Renata Minova ��i r�spunde insistent �n limba rus�, chiar de accept� s� i te adresezi �n rom�n�. Acela�i lucru l–am constatat �i �n alte sec�ii, cum ar fi cea de comercializare a mobilei, a veselei sau a �nc�l��mintei.

«Vorbim �n rus� deoarece facem parte din genera�ia care cunoa�te aceast� limb�. Pe de alt� parte, ce po�i face dac� ai no�tri pleac� de aici peste hotare, ced�nd locurile unor str�ini», ne spune Olga, una dintre cump�r�toarele UNIC.

Ne angaj�m la munc�

�ncerc�m s� ob�inem un post de munc�. F�r� exagerare, �i la aceast� �ncercare ne–am ciocnit de nevoia de a cunoa�te limba rus�, scris �i vorbit. «Dac� nu cuno�ti limba rus�, nu ai nicio �ans� s� fii angajat», acesta a fost r�spunsul auzit �n cadrul mai multor Direc�ii Personal din cadrul unor prestigioase institu�ii.

Ne–am adresat la Compania «Orange». Acolo ni s–a spus f�r� echivoc c� e neap�rat nevoie s� cunoa�tem limba rus�, dac� inten�ion�m s� ob�inem un post de munc� aici, �i asta dint–un motiv simplu. «Clien�ii companiei sunt vorbitori de rom�n�, dar �i de rus�. De aceea compania ofer� servicii �n ambele limbi. Chiar dac� suntem �n R. Moldova, comunitatea de ru�i reprezint� un contingent important �i de aceea nu ne putem permite s�–i neglij�m. Aceasta, �ns�, este o problem� care �i pe mine m� face deseori s� meditez», mi–a explicat Zinaida, consultant Orange.

Aceea�i situa�ie am constatat–o �i la «Moldcell». «Ca s� te angajezi e nevoie s� cuno�ti minimum dou� limbi importante, pentru c� a�a este peste tot, iar la noi cele mai importante limbi vorbite sunt rom�na �i rusa, pe care e neap�rat nevoie s� le cuno�ti», a spus Vadim, unul dintre consultan�ii Moldcell.

La rubrica «Cariera», de pe site–ul celor dou� importante companii, nu g�sim niciun post la care s–ar putea angaja un foarte bun cunosc�tor de rom�n� �i englez�, dar necunosc�tor de rus�.

Sunt �ns� �i altfel de cazuri, cum ar fi cel legat de activitatea Companiei POS Promo, specializat� �n desf�urarea de ac�iuni publicitare �n Chi�in�u. Dac� participi cumva la vreuna dintre acestea, te sim�i de parc� ai fi �n centrul Rusiei. La POS Promo se vorbe�te doar rusa, angaja�ii acestei institu�ii nu �tiu sau nu doresc s� vorbeasc� rom�ne�te. Ba mai mult, �n anun�ul prin care sunt solicita�i noi angaja�i, este specificat c� nu e neap�rat s� cuno�ti limba 'de stat«. Inga Dmitrievna este director la POS Promo. Ea a refuzat s� ne dea numele de familie, dar ne–a spus c�, de fapt, cunoa�te ambele limbi, doar c� rusa o face s� fie mai sigur� pe sine atunci c�nd se exprim� �i c� la aceast� companie nu se face nicio discriminare pe criterii lingvistice. To�i au drepturi egale la angajare.

(continuare �n num�rul urm�tor)

Victor MO�NEAG


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
[email protected]