Acest titlu �l anun�� ziarul Cronica Literelor �i Artelor Rom�ne, din care afl�m ce face azi t�n�rul �i talentatul pictor Valeriu Sandu. Pe 27 martie 2008 a participat �ntr–o expozi�ie de grup, organizat� de basarabenii stabili�i la Bucure�ti cu ocazia celor 90 de ani de la �nf�ptuirea Unirii Basarabiei cu �ara. Vernisajul a avut loc la Muzeul Na�ional de Istorie. Organizat� �mpreun� cu Asocia�ia Cultural� Pro Basarabia �i Bucovina, expozi�ia a reunit lucr�ri ale c�torva arti�ti originari din Basarabia �i Bucovina. Titlul «Mae�tri �i ucenici» s–a dorit ca o paralel� �ntre genera�ia nou� �i cea veche de arti�ti. Al�turi de al�i expozan�i, Valeriu Sandu a fost prezent la eveniment cu mai multe lucr�ri. Ne–am �nt�lnit pe 9 iunie �n Bucure�ti. Pentru o zi, el a renun�at la locul unde–�i c�tig� azi existen�a — Por�ile Muzeului Satului. Iat� ce anun�� Cronica Literelor �i Artelor Rom�ne despre Valeriu: «Autorul acuarelei de pe coperta suplimentului nostru este Valeriu Sandu, un artist din R. Moldova, �ndr�gostit de priveli�ti �i l�ca�uri de cult din Bucure�ti». Au trecut ceva ani de c�nd a renun�at la p�nz� �i ulei �i a trecut la acuarel�. Picteaz� peisaje, fr�nturi de peisaje ale vechiului Bucure�ti, caut� frumuse�ile ascunse sub praful �i negura moderniz�rii �i, dilu�nd culorile cu ap�, �ncearc� s� re�nvie frumuse�ea pietrei, a formelor arhitecturale de alt�dat�… �n timp ce Valeriu �mi arat� lucr�rile pictate la Chi�in�u, cu mul�i ani �n urm�, �l aud zic�nd: «Lucrarea a fost pictat� pe c�nd se construia hotelul Seabeco, unul dintre arhitec�ii care f�cea parte din echip� a procurat tabloul». Astfel Valeriu Sandu p�streaz� legendele lucr�rilor, �n contextul unor evenimente, �nt�mpl�ri, ciud��enii care i–au marcat via�a.

Valeriu Sandu, cu ultimele lucr�ri, �n apartamentul din Bucure�ti. 2008

V.S.: «Arhitectul care mi–a cump�rat lucrarea era din Serbia. Era prin 1989. Mi–a dat o sum� frumoas� pentru acel an. Tocmai avusesem o expozi�ie, prima la Galeria de art�. S�rbul a v�zut expozi�ia �i i–a pl�cut. Pe atunci trebuia s� ai expozi�ii personale, m�car una, ca s� fii acceptat �n Uniunea Arti�tilor Plastici (UAP). Atunci to�i sperau c� UAP, aceast� organiza�ie care adun� arti�tii, le va ap�ra drepturile �i–i va ajuta. Dar nu–i chiar a�a. �n studioul pe care–l am la Chi�in�u, a intrat altcineva».

— Cum ai ajuns la Bucure�ti?

— Prin Finlanda, dup� o expozi�ie de succes, organizat� la Helsinki. Cea de la Bucure�ti am numit–o «Caligrafii», a fost cu noroc, mi–a deschis un drum �n metropol�, �n �ar� �i m–am stabilit aici, unde mi–am �ntemeiat �i o familie. Era anul 1993, dac� compar cu ce sunt �i cum se dezvolt� destinul meu, atunci eram un om fericit.

— Ai avut �i alte expozi�ii?

— Evident, atunci bucure�tenii m–au descoperit �i m–au promovat: am expus la sala Atelier a Teatrului Na�ional, �n 1994, la Sala Teatrului Nottara, la Sediul Funda�iei Culturale Rom�ne. Pe urm� a trebuit s� lupt de unul singur: pentru cet��enie, pentru a nu fi urm�rit de poli�ie �i expulzat �i pentru o bucat� de p�ine, aveam o familie, copil, iar �n Bucure�ti via�a–i dur�. Pictura nu se vinde at�t de u�or, am �nceput s� fac acuarel�… Caut cele mai ademenitoare priveli�ti din Rom�nia, l�ca�uri de cult, cl�diri istorice, oameni care doresc s� pozeze pentru un portret �n creion sau acuarel� �i astfel m� men�in. Alt�dat� f�ceam pictur� metaforic�, impresionism, acum am trecut la abstract, dar nu mai lucrez ca �nainte. Nu am un studio, acas�, �n apartamentul de dou� od�i, nu prea o s� faci mare lucru. Vopselele de ulei, terebentina sunt d�un�toare pentru feti�a mea, care are doar 9 ani�ori…

— Dar ce semnific� genericul expozi�iei «Mae�tri �i ucenici»? Nu prea am �n�eles cine–s mae�trii…

— Sincer s� fiu, �i eu am fost confuzionat, nu prea am �n�eles, dar am acceptat invita�ia. M–au trecut �n clasa mae�trilor, o clas� condus� de Mihai Prepeli�� �i Nicolae Gu�u, care s–au remarcat prin p�nze de dimensiuni impresionante, dar nu am f�cut niciodat� ucenicie la ei. Ucenic� poate fi Arina Zvarici, o feti�� de 7 ani care a expus �mpreun� cu al�i 16 arti�ti deja forma�i, profesioni�ti.

— Mai r�m�i un iubitor al poeziei lui Nichita St�nescu?

— Nu doar al lui Nichita, �i Geo Bogza �mi place, �i Eminescu, �i Bacovia. Pictez uneori st�rile din poezie peste formele pr�fuite ale micului Paris, cum era numit Bucure�tiul de alt�dat�…Un fel de a modela lumea, care trece pe l�ng� mine, prin mine, o lume at�t de violent�, dur� �i nemiloas�. �ncerc s� o supun, s� o fac mai smerit�, nu este dec�t o �ncercare, dar, uneori, am o iluzie c� de aici �mi vine �i salvarea…

— Ce ai pictat ieri, c� azi te–am scos din ritm, din peisajul de la Por�ile Muzeului Satului?

— Dealul Viilor, care–mi aminte�te de Holercani, de viile din Basarabia…

— Succese �i mul�umesc pentru interviu.

Antonina S�RBU

9 iunie 2008 Bucure�ti