Titus Corlăţean, europarlamentar, membru al delegaţiei pentru cooperare parlamentară UE—Moldova:

Moldova nu este în prezent pe agenda de aderare la UE, aflându–se în continuare în zona gri, o zonă a lipsei deciziilor şi a interesului european, o zonă de influenţă estică. Cred că mai e şi o lipsă de expertiză de calitate a celor ce se întâmplă în Moldova. Eu cred că acest acord privind politica de vecinătate ascunde o lipsă de soluţii în relaţiile celor două entităţi şi cred că Moldova trebuie trecută cât de curând pe lista ţărilor care necesită un acord de asociere cu UE.

Dar, o ţară ajunge pe agenda UE nu prin minune, e nevoie de prieteni şi de consecvenţă în acţiuni. De exemplu, România, iniţial a devenit membru al Consiliului Europei, o şcoală a democraţiei, care a şi servit ca un traseu de intrare în UE, prin aplicarea standardelor privind drepturile fundamentale ale omului, funcţionarea independentă a justiţiei şi libertatea presei.

Se pare că preşedintele comunist Voronin şi Partidul Comunist arată în declaraţii că îmbrăţişează aceste valori, dar în fapte — nu se vede decât contrariul care dezgoleşte această retorică falsă.

România a fost şi este deschisă pentru a sprijini Moldova în calea sa spre UE, dar un tangou se dansează în doi, iar ceea ce se întâmplă cu sârma ghimpată de pe Prut nu vorbeşte decât despre nedorinţa de deschidere către Vest. Deşi cultura cetăţenilor R.Moldova ţine în fond de valorile europene, acest stat se pare că rămâne în prizonieratul estic.

Christiane Hohmann, purtătoarea de cuvânt a Comisarului UE pentru relaţii externe:

Moldova nu este la momentul actual pe lista candidaţilor în UE. În prezent, UE şi autorităţile de la Chişinău au lansat discuţii cu privire la un acord în baza Politicii de Vecinătate, care de fapt nu constituie un pas spre accesiune şi nu finalizează printr–un acord de aderare.

Suntem la etapa identificării unor sarcini care ne–ar ajuta să înţelegem cum acţionăm în continuare. Comisarul pentru relaţii externe a spus foarte clar atunci când am fost la Chişinău — schimbările legislative sunt enorme, dar principala dovadă a faptului că lucrurile merg spre bine ar fi implementarea acestor legi. Implementarea legilor trebuie să devină o rutină. Aceste legi trebuie să funcţioneze vizibil şi să fie palpabile pentru fiecare cetăţean, nu doar din capitală, ci şi din întreaga republică. Aşa ceva nu se întâmplă peste noapte.

Acesta şi ar fi un obiectiv principal al acordului despre Politica de Vecinătate: reformele democratice în Moldova să fie duse la bun sfârşit. Pentru a ne convinge că lucrurile merg într–o direcţie corectă, avem întrevederi reciproce nu doar cu politicienii şi cu Guvernul de la Chişinău, ci şi cu reprezentanţii UE care activează în Moldova, cu reprezentanţii societăţii civile. Data trecută ne–am întâlnit cu primarul de Chişinău, care nu face parte din cabinetul de miniştri, cu studenţii de la Universitatea de Stat.

Presa a fost invitată la aceste întrevederi, astfel încât informaţia să devină publică. Comisarul consideră că o presă independentă este foarte importantă pentru asigurarea succeselor democraţiei.

Christina Gallach, purtătoarea de cuvânt a lui Javier Solana, secretar general pentru politici de securitate:

Javier Solana cunoaşte foarte bine situaţia politică din Moldova, dar şi din întreaga regiune. El s–a întâlnit cu Voronin deja de câteva ori, şi încearcă să pună în discuţie problemele care necesită soluţionare urgentă. În fond, pe agenda zilei pentru Moldova ar trebui să fie reformele din justiţie şi cele economice, pe care autorităţile moldovene trebuie să dorească să le soluţioneze în primul rând. Moldova e o ţară săracă, şi corupţia adânceşte sărăcia şi neîncerderea populaţiei şi mai mult.

Totodată, Consiliul Uniunii Europene crede că chestiunea transnistreană poate fi soluţionată cu efortul comunităţii internaţionale, dar şi cu participarea celor doi vecini — preşedinţii Voronin şi Iuşcenko, căci e o chestiune ce afectează hotarele dintre aceste două state. Dialogăm mult şi cu Rusia, însă doar în sensul soluţionării problemei transnistrene pe baza principiului integrităţii teritoriale.

Încercăm să discutăm cu toate părţile pe un ton civilizat şi calm, căci vocile ridicate nu generează soluţii bune. Totodată, nici Moldova nu cred că trebuie acum să strige sau să–şi consume energia în privinţa aderării sau neaderării la NATO. Nu aceasta e problema de bază acum, ci, precum am mai spus: corupţia, justiţia, reformele economice şi dialogul diplomatic cu vecinii.