|
|
 |
|
�n cosmos sau �n Europa?
Dup�
r�zboiul al II–lea mondial, Europa a fost
�mp�r�it� �n dou�. O parte a fost l�sat� �n lag�rul
socialist — pentru a construi comunismul �i Uniunea
Sovietic�. O alt� parte a ales s� construiasc� capitalismul
�i Uniunea European�. Cele dou� sisteme s–au dezvoltat
�n paralel, timp de jum�tate de secol.
Uniunea
Sovietic� a construit Gulaguri �i a trimis sute de mii
de intelectuali �n Siberia. Ani �n �ir KGB–ul a pus
oamenii pe liste, liste, liste. Pentru execu�ii. Pentru deport�ri.
Pentru urm�riri. Pentru �antaj. Nu doar �n URSS, ci �i �n �ntreg
Blocul Socialist.
De cealalt�
parte a cortinei de fier guvernele au pactizat �mpotriva
r�zboaielor, �mpotriva represiunilor, �mpotriva pedepselor inumane �i degradante,
�mpotriva inechit��ii, �mpotriva corup�iei.
Uniunea
Sovietic� a �nregistrat succese. A construit rachete �i sateli�i,
a trimis �n cosmos primi c�ini �i primii oameni. A construit
BAM–ul. A creat avioane supersonice.A creat
tancuri pe care le–a plasat p�n� la Prut,
�i mai departe — la Praga �i Budapesta. Constructorii
de rachete, au r�mas s�raci, de r�nd cu creatorii
tancurilor moderne.
Uniunea
European� nu a lansat rachete. Nici c�ini �n cosmos. A construit
drumuri, uzine, locuin�e, a construit un sistem care lucra pentru
fiecare cet��ean. Oamenii erau considera�i o valoare.
�n cele
dou� sisteme au ap�rut dou� elite. Cea din Uniunea Sovietic� era
constituit� exclusiv din nomenclatura politic� — liderii centrali,
zonali �i locali ai unicului partid acceptat �n URSS. Elitele
culturale erau controlate de cele politice. �n acela�i timp,
�n Europa ap�ruser� elite economice, politice �i civile, care
au pactizat pentru o societate echitabil�.
Peste
aproximativ 50 de ani, prin anii 90, cele dou� sisteme
au explodat. Uniunea Sovietic� a c�zut, strivind sub grandoarea
ei milioane de oameni care nu �i–au mai
revenit p�n� azi.
Uniunea
European� este suprasolicitat�: mai multe state din Asia �i din Africa
v�r s� devin� membri ai UE.
Moldova
a r�mas de–o parte. Sunt zeci de ani de c�nd
surorile din sistem au intrat pe r�nd �n UE: Lituania,
Letonia, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Rom�nia.
Acum
pe lista de intrare sunt alte trei ��ri, inclusiv Turcia —
un stat asiatic. Moldova nu e nici pe lista de a�teptare,
�i potrivit exper�ilor europeni, «nici nu a solicitat
acest lucru». Pentru ca un stat s� solicite semnarea
unui acord de aderare la UE, acesta trebuie s� prezinte
o dovad� c� sistemul democratic al s�u e similar cu cel
al membrilor uniunii: f�r� corup�ie, f�r� poli�ie politic� �i cu libert��i:
judiciare, de expresie, de g�ndire. Moldova nu poate s� solicite
un asemenea acord, pentru c� nu a demonstrat voin�a
de a solu�iona aceste probleme.
S� c�l�tore�ti
legal �n UE este un privilegiu, s� vizitezi institu�iile
europene este chiar o favoare. Din acest an, Uniunea European�,
a acceptat ca Moldova s� fie inclus� pe lista beneficiarilor
Programului «Vizitatori ai UE», care include un tur
de c�teva zile prin toate institu�iile europene, cu �nt�lniri
�i dialoguri relevante cu oficialii europeni. Am mers �n aceast�
c�l�torie cu un singur scop — s� aflu de ce Moldova,
cu o cultur�, limb� �i tradi�ii europene nu e acolo
unde sunt cei 27. Am discutat cu circa 50 de europarlamentari,
comisari, purt�tori de cuv�nt, exper�i, politicieni sau sociologi.
To�i cuno�teau Moldova, to�i au confirmat c� �n actuala
stare geopolitic�, social�, demografic� — Moldova nu e un stat
dorit de UE. «Cet��enii europeni nu vor accepta un stat
s�r�cit, cu o natalitate redus�, cu o popula�ie �mb�tr�nit�
�i cu un nivel foarte �nalt al corup�iei.»
Dac�
Moldova ar construi azi chiar �i rachete intergalactice, Europa
nu ar acceptao, c�ci �n Uniunea European� oamenii sunt
valoarea, pentru care lucreaz� �ntreg sistemul.
Alina
Radu
 Despre
geografie, hotare �i por�i deschise
Cu Marianne Mikko, pre�edinta Comitetului de cooperare parlamentar� Moldova—UE
— Faptul c� Moldova este situat� acum �n imediata
vecin�tate a UE poate constitui un avantaj special pentru
un acord mai rapid de integrare?
— Nu e suficient ca o �ar� s� fie situat� doar GEOGRAFIC al�turi de UE, ca s� discute despre un parteneriat de aderare. Mi–i team� c� politic, Moldova �nc� nu e al�turi de UE.
Vreau s� v� spun c� din punct de vedere geografic �ara mea, Estonia, este al�turi de Rusia. Totodat�, Estonia nu a semnat niciodat� un acord de frontier�. Estonia s–a deschis valorilor europene imediat dup� c�derea URSS �i a mers pe calea integr�rii c�t de rapid s–a putut.
Moldova nu are hotar geografic cu Rusia, dar c�nd vin la Chi�in�u g�sesc o mentalitate de dependen�� fa�� de Rusia, voi v� comporta�i de parc� a�i avea un asemenea vecin. Cet��enii R.Moldova sunt francofoni, ei se �n�eleg cu u�urin�� cu vorbitorii limbilor romanice (italieni, spanioli, francezi, portughezi). De ce �ns�, c�nd vin la Chi�in�u, v� au vorbind ruse�te, g�ndind la Rusia �i despre Rusia? Limba pe care o vorbe�ti ��i influen�eaz� modul de g�ndire, dac� limba e estic� — g�nde�ti spre est, dac� e vestic� — g�nde�ti spre vest. Pentru cet��enii estonieni a fost chiar mai greu s� se integreze �n culturile europene, pentru c� limba noastr� este foarte diferit�. Cet��enii vo�tri comunic� cu u�urin�� �n Italia, Spania, Fran�a. De ce dar ave�i at�tea canale TV ruse�ti, care v� men�in �n aceast� sfer� de influen��? Ce primi�i prin intermediul acestor canale? Jum�tate informa�ie �i jum�tate propagand�, �i acest fapt devine un drog. Sunte�i vecini cu UE, dar u�a a�i deschis–o spre est. Estonia, fiind vecin� cu Rusia, �i–a deschis u�a spre Bruxelles.
Voi a�i fost lua�i �n sfera de influen�� a Rusiei, �i atunci c�nd ve�i refuza s� fi�i �n sfera lor de influen��, ve�i putea discuta liber cu vecinul vostru adev�rat, care este Uniunea European�.
Diavolul e ascuns �n detalii — �nv��a�i limbile francez�, englez� �i german�, �i comunica�i cu toat� lumea — atunci ve�i �n�elege de la sine ce ave�i de f�cut.
— Este conflictul transnistrean un obstacol de baz�
�n calea integr�rii Moldovei �n UE?
— Transnistria a fost �ntotdeauna «o scuz� bun�» pentru a acoperi aceast� t�r�g�nat� nedesprindere politic� a Moldovei de Federa�ia Rus�. Dar vreau s� spun c� un politician bun nu caut� s� se victimizeze �n permanen��, ar�t�nd la una �i aceea�i problem�, ci conduce �ara �n modul cel mai serios. Eu cred c� nu Transnistria e problema nr.1 a Moldovei. Moldova trebuie s� fac� eforturi imediate pentru a solu�iona problema serioas� a drepturilor omului �i mult disputata situa�ie cu justi�ia. Atunci c�nd Moldova va solu�iona aceste probleme fundamentale, �i parametrii problemei transnistrene vor fi al�ii, Moldova fiind un stat atractiv �i democrat. Dac� ��i pas� cu adev�rat de na�iune — atunci rezolvi aceste probleme, dac� �ns� la conducere sunt politicieni egoi�ti — sunt g�site diferite interese �i conflicte dup� care s–ar ascunde. Cred c� Moldova are nevoie de mai multe femei la guvernare — femeile sunt mai pu�in corupte, mai dedicate cauzei, mai motivate. Ele ar putea schimba situa�ia mai rapid.
— Care ar fi primii pa�i prin care am putea
�ntredeschide porti�a �ntre UE �i Moldova?
— �n�eleg c� Moldova e o �ar� parlamentar�. Atunci, Parlamentului �i revine rolul enorm ca s� cear� �i s� asigure schimb�rile rapide �n Moldova, �n domeniile enumerate mai sus. Totodat�, aleg�torii trebuie s� se reg�seasc� cu adev�rat �n deciziile Parlamentului, �i pentru aceasta trebuie s� aib� acces liber la informa�iile de interes public. Aici trebuie s� ne referim �i la rolul presei din Moldova de a face publice aceste informa�ii.
Presa este un privilegiu al unei societ��i democratice �i trebuie s� fie o putere respectat�. �n Moldova presa nu a ajuns p�n� la aceast� etap�. S� lu�m, de exemplu, Teleradio Moldova. C�nd �ntreb politicienii din Moldova de ce lipse�te echidistan�a �i echilibrul politic �n buletinele de �tiri, ei dau vina pe jurnali�ti, acuz�ndu–i c� ei singuri se autocenzureaz� �i au un nivel profesional foarte slab. Am �ncercat s� vorbesc �i cu unii jurnali�ti de acolo, dar ei nu prea cunosc limbile. M� g�ndesc totu�i c� e vina politicienilor, care au un prea mare confort de a se vedea tot pe ei �n�i�i la ecranul TV �n fiecare zi, astfel �nc�t nu mai consider� important s� contribuie la diversificarea imaginii Teleradio Moldova.
Opinii
 |
Ce statut are Moldova �n rela�ie cu UE?
Titus Corl��ean, europarlamentar, membru al delega�iei
pentru cooperare parlamentar� UE—Moldova:
Moldova nu este �n prezent pe agenda de aderare la UE, afl�ndu–se �n continuare �n zona gri, o zon� a lipsei deciziilor �i a interesului european, o zon� de influen�� estic�. Cred c� mai e �i o lips� de expertiz� de calitate a celor ce se �nt�mpl� �n Moldova. Eu cred c� acest acord privind politica de vecin�tate ascunde o lips� de solu�ii �n rela�iile celor dou� entit��i �i cred c� Moldova trebuie trecut� c�t de cur�nd pe lista ��rilor care necesit� un acord de asociere cu UE.
Dar, o �ar� ajunge pe agenda UE nu prin minune, e nevoie de prieteni �i de consecven�� �n ac�iuni. De exemplu, Rom�nia, ini�ial a devenit membru al Consiliului Europei, o �coal� a democra�iei, care a �i servit ca un traseu de intrare �n UE, prin aplicarea standardelor privind drepturile fundamentale ale omului, func�ionarea independent� a justi�iei �i libertatea presei.
Se pare c� pre�edintele comunist Voronin �i Partidul Comunist arat� �n declara�ii c� �mbr��i�eaz� aceste valori, dar �n fapte — nu se vede dec�t contrariul care dezgole�te aceast� retoric� fals�.
Rom�nia a fost �i este deschis� pentru a sprijini Moldova �n calea sa spre UE, dar un tangou se danseaz� �n doi, iar ceea ce se �nt�mpl� cu s�rma ghimpat� de pe Prut nu vorbe�te dec�t despre nedorin�a de deschidere c�tre Vest. De�i cultura cet��enilor R.Moldova �ine �n fond de valorile europene, acest stat se pare c� r�m�ne �n prizonieratul estic.
Christiane Hohmann, purt�toarea de cuv�nt
a Comisarului UE pentru rela�ii externe:
Moldova nu este la momentul actual pe lista candida�ilor �n UE. �n prezent, UE �i autorit��ile de la Chi�in�u au lansat discu�ii cu privire la un acord �n baza Politicii de Vecin�tate, care de fapt nu constituie un pas spre accesiune �i nu finalizeaz� printr–un acord de aderare.
Suntem la etapa identific�rii unor sarcini care ne–ar ajuta s� �n�elegem cum ac�ion�m �n continuare. Comisarul pentru rela�ii externe a spus foarte clar atunci c�nd am fost la Chi�in�u — schimb�rile legislative sunt enorme, dar principala dovad� a faptului c� lucrurile merg spre bine ar fi implementarea acestor legi. Implementarea legilor trebuie s� devin� o rutin�. Aceste legi trebuie s� func�ioneze vizibil �i s� fie palpabile pentru fiecare cet��ean, nu doar din capital�, ci �i din �ntreaga republic�. A�a ceva nu se �nt�mpl� peste noapte.
Acesta �i ar fi un obiectiv principal al acordului despre Politica de Vecin�tate: reformele democratice �n Moldova s� fie duse la bun sf�r�it. Pentru a ne convinge c� lucrurile merg �ntr–o direc�ie corect�, avem �ntrevederi reciproce nu doar cu politicienii �i cu Guvernul de la Chi�in�u, ci �i cu reprezentan�ii UE care activeaz� �n Moldova, cu reprezentan�ii societ��ii civile. Data trecut� ne–am �nt�lnit cu primarul de Chi�in�u, care nu face parte din cabinetul de mini�tri, cu studen�ii de la Universitatea de Stat.
Presa a fost invitat� la aceste �ntrevederi, astfel �nc�t informa�ia s� devin� public�. Comisarul consider� c� o pres� independent� este foarte important� pentru asigurarea succeselor democra�iei.
Christina Gallach, purt�toarea de cuv�nt
a lui Javier Solana, secretar general pentru politici de securitate:
Javier Solana cunoa�te foarte bine situa�ia politic� din Moldova, dar �i din �ntreaga regiune. El s–a �nt�lnit cu Voronin deja de c�teva ori, �i �ncearc� s� pun� �n discu�ie problemele care necesit� solu�ionare urgent�. �n fond, pe agenda zilei pentru Moldova ar trebui s� fie reformele din justi�ie �i cele economice, pe care autorit��ile moldovene trebuie s� doreasc� s� le solu�ioneze �n primul r�nd. Moldova e o �ar� s�rac�, �i corup�ia ad�nce�te s�r�cia �i ne�ncerderea popula�iei �i mai mult.
Totodat�, Consiliul Uniunii Europene crede c� chestiunea transnistrean� poate fi solu�ionat� cu efortul comunit��ii interna�ionale, dar �i cu participarea celor doi vecini — pre�edin�ii Voronin �i Iu�cenko, c�ci e o chestiune ce afecteaz� hotarele dintre aceste dou� state. Dialog�m mult �i cu Rusia, �ns� doar �n sensul solu�ion�rii problemei transnistrene pe baza principiului integrit��ii teritoriale.
�ncerc�m s� discut�m cu toate p�r�ile pe un ton civilizat �i calm, c�ci vocile ridicate nu genereaz� solu�ii bune. Totodat�, nici Moldova nu cred c� trebuie acum s� strige sau s�–�i consume energia �n privin�a ader�rii sau neader�rii la NATO. Nu aceasta e problema de baz� acum, ci, precum am mai spus: corup�ia, justi�ia, reformele economice �i dialogul diplomatic cu vecinii.
|
|
