Campania «Tu poţi opri corupţia» continuă. Săptămâna trecută le–am dat întâlnire cititorilor noştri în faţa Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie «N. Testimiţeanu». Ne bucurăm că tot mai mulţi tineri dau curs invitaţiilor noastre, vin la întâlnire cu noi, pentru a–şi exprima opinia vizavi de fenomenul corupţiei din R. Moldova.

Studentul Igor G. a dorit, prin intermediul Ziarului de Gardă, să–i întrebe pe demnitari, «cum poate în ziua de azi supravieţui un tânăr care vrea să–şi întemeieze o familie, când salariile mizere nu–ţi permit să cumperi o locuinţă? Oare în astfel de condiţii poţi rămâne patriot?»

Pensionara Margareta P., de 70 de ani, a întrebat pe «Standul Libertăţii de Expresie»: «Cât timp demnitarii ne pot chinui cu pensii de câteva copeici, când în fiecare zi cresc preţurile la produsele alimentare?».

Participanţii la acţiune au putut beneficia de consultaţiile juristei Ziarului de Gardă, Lilia Gulca. Profesoara universitară, Galina Bejenaru, spre exemplu, a fost consultată în problema construcţiei unui etaj adiţional unui bloc cu 5 nivele din Chişinău. Galina Bejenaru s–a indignat de faptul că cei care vor să iniţieze construcţiile nu ţin cont de pretenţiile locatarilor întregului bloc, ci doar de răspunsurile afirmative a doi locatari de la ultimul nivel al casei. «Acestora nu le pasă ce se va întâmpla cu blocul, deoarece au de gând să–şi vândă apartamentele şi să plece peste hotare, prin urmare, le este indiferent dacă cineva va construi ilegal un etaj deasupra blocului pentru a se îmbogăţi, sau nu», a opinat profesoara.

Cititorii de Gardă despre corupţie

Discutând cu reporterii de Gardă, Tatiana Bacalu, din Peresecina, Orhei, s–a indignat de faptul că preţurile la produsele alimentare au crescut îngrijorător, spre deosebire de salarii, care rămân aceleaşi. «La noi, în Peresecina, uleiul costă 30 de lei. Oamenii se descurcă foarte greu, care şi cum poate. Majoritatea sunt plecaţi peste hotare. Cei care rămân acasă, lucrează prin sat cu ziua».

Pentru că, realizând un sondaj cu membrii Cabinetului de Miniştri, am înţeles că majoritatea miniştrilor habar nu au câte procente din salariul lor este cheltuit pentru acoperirea cheltuielilor de aprovizionare cu produse alimentare, am întrebat–o pe Tatiana Bacalu cât cheltuie pentru a–şi hrăni familia. «Care mâncare? 700 de lei cheltui numai pe drum, abia îmi rămâne să cumpăr pâine şi lapte», ne–a spus femeia.

Pensionara Raisa Camarovscaia, din Chişinău, a ajuns la concluzia că, în R. Moldova, săracii sunt ajutaţi de cei săraci, deoarece bogătaşilor nu le pasă cât de greu trăieşte lumea. « Mai degrabă dau eu un leu unui cerşetor, decât cel care are milioane».

Privindu–ne cum îndemnăm cetăţenii să lupte împotriva corupţiei, Lilia Morari, mama unui copil cu disabilităţi, ne–a întrebat dacă are rost o asemenea acţiune, în situaţia în care cei de la Guvernare se fac că nu aud doleanţele cetăţenilor? «În ziua de azi e foarte greu să trăieşti. Eu, bunăoară, cresc un copil cu probleme de sănătate. Statul nu mă ajută cu nimic. Atunci când ni se oferă vreun ajutor, intermediarii ne privesc de parcă ar da din buzunarul lor». Femeia ne–a spus că îndemnizaţia de 503 lei pe care o primeşte copilul său nu–i ajunge nici pentru a acoperi cheltuielile de transport. «Din ce bani să–i procur copilului de mâncare», se întreabă femeia, în condiţiile în care, îngrijind un copil cu disabilităţi, nu poate lucra, deci îndemnizaţia de 503 lei şi salariul soţului reprezintă singura sursă de venit a familie sale.

Studenţii despre corupţia în Universităţi

«Contra mită, profesorii pregătesc specialişti de săpun»

Pentru că sunt în toi examenele din cadrul instituţiilor de învăţământ, i–am întrebat pe studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmace «N. Testimiţeanu» ce ştiu ei despre corupţie şi cum este mai uşor în ziua de azi să dai un examen.

Alexandru Bocanu:

Mai uşor dai un examen dacă eşti ruda cuiva sau dacă dai mită. Eu însă nu vreau să recurg la astfel de metode, pentru că sunt student la anul I şi dacă aş începe de pe acum să dau mită, voi fi nevoit să fac acest lucru până în anul VI. Eu, însă, nu vreau să fiu arătat cu degetul atunci când voi absolvi facultatea. Nu vreau pe la spatele meu să aud vorbe: «Eu ştiu cum a învăţat ăsta. Halal specialist din el».

Cristina Cernei:

Un examen îl dai numai dacă ai cunoştinţe şi pe parcursul anului munceşti asiduu. Altfel nu reuşeşti. Asta e cea mai uşoară metodă. Din păcate, însă, sunt studenţi care recurg şi la alte metode, cum ar fi cumpărarea unui examen, ceea ce nu mi se pare normal. La noi, în Moldova, după cum se ştie, corupţia este foarte bine dezvoltată, şi banii de multe ori îşi spun cuvântul. Din păcate, uneori, în defavoarea cunoştinţelor. Eu sunt de părerea că nu trebuie să utlizăm astfel de metode pentru a deveni specialişti, pentru că ele vor avea consecinţe nefaste atât pentru noi, cât şi pentru majoritatea populaţiei. De fapt, noi, tinerii, suntem cei care ar trebui să luptăm împotriva corupţiei.

Iana Pavlovschi:

Cea mai uşoară metodă de a susţine un examen e să te «înţelegi cu profesorul». Sunt mulţi studenţi care recug la astfel de procedee. Desigur, ar fi de două ori mai uşor să înveţi, însă, din păcate, această metodă nu e pe placul tuturor. Nu ştiu exact care sunt preţurile pentru a promova un examen, pentru că nu am dat mită, însă, din câte am auzit, acestea depind de catedră. Tot în dependenţă de catedră, «plăţile» se efectuează în lei sau euro. Sunt indignată de astfel de situaţii deoarece, contra mită, profesorii pregătesc specialişti de săpun. E o grozăvie ca aşa ceva să se întâmple în medicină. Însă, cred, totul depinde de scopul pe care îl are studentul în viitor, să facă bani sau să ajute oamenii.

Cristina Rotaru:

Cel mai uşor dai un examen atunci când ai cunoştinţe. Ar fi corect ca notele să reflecte capacităţile tale reale. Eu nu am dat niciodată mită, dar am auzit că alţi studenţi dau. Nu ştiu care sunt preţurile pentru că nu stau în cămin. Însă nu cred că un viitor medic ar trebui să dea mită.

Dana Pavlovschi:

Treci uşor de un examen dacă plăteşti. Eu sunt adepta unei alte metode, cea care presupune o bună pregătire pentru examene. Sincer, nu agreez colegii care dau mită şi mă supără faptul că au aceleaşi note ca şi mine, deşi eu învăţ, iar ei cumpără note. Singurul lucru care mă calmează e faptul că am să fiu un specialist bun, spre deosebire de ei. Faptul că au note înalte nu înseamnă că au şi cunoştinţe. Este urât ca fenomenul corupţiei să fie prezent în rândul oamenilor din medicină. Sunt sigură că studenţii care astăzi dau mită, vor regreta acest lucru într–o zi, pentru că vor avea remuşcări atunci când nu vor putea slava viaţa unui om din cauza că nu au depus efort pentru a învăţa. De fapt, să dai mită e ca şi cum ai fura, sau ai comite o altă infracţiune.

Dinu Condrea:

În medicină, cea mai uşoară metodă de a da un examen e să înveţi mult. Adevărul e că materiile sunt dificile şi unii colegi aleg căi mai uşoare de soluţionare a dificultăţilor, cum ar fi mita. Aceste situaţii mi se par incorecte. Scopul Universităţii e să pregătească specialişti în medicină, nu în alte domenii, mai puţin respectabile. Medicul e dat de la Dumnezeu, de aceea are de îndeplinit scopuri nobile, nu ilegale.

Echipa de Gardă

Campania «Jurnaliştii de investigaţie vin în oraşul tău!» este parte a unui proiect mai amplu de acţiuni dedicate eforturilor de a întări încrederea cetăţenilor în presă şi în posibilitatea de a combate corupţia împreună. Organizarea acestei campanii a devenit posibilă datorită suportului Academiei pentru Dezvoltare Educaţională.