Experţi IDIS–Viitorul susţin că transferurile din bugetul de stat către autorităţile publice locale depind direct de apartenenţa politică a primarilor. Concursul «Cea mai verde, cea mai salubră şi cea mai amenajată localitate» reconfirmă acest lucru, or, 6 dintre cele 9 localităţi premiate sunt conduse de primari comunişti.

Astfel, din suma de 175 mii lei oferiţi din bugetul de stat pentru premierea celor mai curate localităţi din R. Moldova, 130 mii au fost împărţiţi primăriilor cu primari comunişti. Celelalte trei localităţi sunt conduse de primari independenţi — 2, şi creştin–democraţi — 1. Un studiu realizat de IDIS–Viitorul demonstrează că, «în R. Moldova finanţarea locală se face pe criterii politice», iar «finanţarea» generoasă a independenţilor are drept scop încurajarea migraţiei aleşilor locali spre PCRM.

Cele mai mari premii au fost încasate de mun. Bălţi, 40 mii lei, Ocniţa, 30 mii lei şi Vadul lui Vodă, 25 mii lei, toate conduse de primari PCRM.

Conform estimărilor efectuate de IDIS–Viitorul, localităţile în care au fost aleşi primari comunişti au beneficiat de investiţii de 2,2 ori mai mari decât cele cu alţi primari. Astfel, structura şi volumul bugetelor locale nu corespund necesităţilor localităţilor din cauza unui sistem preferenţial, instituit de Guvern. În prezent, PCRM controlează circa 37% din mandatele aleşilor locali cărora le revin aproximativ 75% din investiţiile capitale. Din 2008, autorităţile centrale nu mai ascund că sunt preocupate doar de interesele aleşilor PCRM. Potrivit analiştilor economici, Guvernul creează aparenţele unei repartizări echitabile a investiţiilor. Alocarea resurselor pe criterii politice aduce câştiguri electorale partidului de la putere în localităţile mici, unde şansa de a «corupe» electoratul e mai mare.

Un sac de bani şi muncă de iad

Satul Scăieni, r–nul Donduşeni deţine locul III şi a luat un premiu de 10 mii lei. Solicitat de Ziarul de Gardă, primarul PCRM, Anatol Văscăuţan, a declarat că a efectuat «adskii trud», investind un sac de bani, pentru că «azi nimeni nu munceşte gratis». «Oamenii lucrau pentru cel puţin 100 lei pe zi. Am lucrat 6 luni. Am scos gunoiul din sat, am curăţit drumurile, în schimb, de la săteni ne–am ales cu vorbe de ocară, pentru că omul, dacă are vaci, bălegarul vrea să–l lase în mijlocul drumului. Avem două stâne de oi, vrem să le scoatem în afara localităţii, pentru că elimină un miros neplăcut». Întrebat de ce oamenii nu păstrează curăţenia, primarul a dat vina pe democraţie. «În democraţie, săteanul, dacă vrea, face curat, dacă nu — te trimite. Oamenii mai mult au măturat colbul din preajma ogrăzilor, munca cea mai grea a revenit salariaţilor».

La 5 iunie, la ceremonia de premiere, prim–ministra Zinaida Greceanâi a menţionat că, pe viitor, sumele de bani oferite celor mai verzi localităţi vor fi majorate, pentru a stimula implicarea primarilor la înverzirea localităţilor.

Potrivit lui Văscăuţan, pentru amenajarea localităţii, din bugetul primăriei s–au cheltuit peste 100 mii lei, iar cei 10 mii lei daţi de Guvern sunt un dar «simbolic», «ca să nu zică că nu ne–au menţionat».

Întrebat dacă apartenenţa la PCRM a influenţat decizia juriului, primarul de Scăieni ne–a declarat: «Da ce importanţă are din ce partid fac parte, nu ştiu la care partid le–o dat mai mulţi bani, da mie nimeni nu mi–a dat nicio copeică. Totul am făcut cu puterile proprii».

Primăriile altor sate, care nu au fost premiate, nu au avut fonduri de sute de mii de lei pentru «înverzirea» localităţii, or, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1324, din 16.12.2005, un criteriu de selectare a învingătorilor îl reprezintă şi «suma mijloacelor investite anual de autorităţile publice locale în protecţia mediului şi amenajarea teritoriului, conservarea şi ocrotirea monumentelor ce fac parte din patrimoniul cultural şi natural al localităţii».

Primara independentă Silvia Ţurcan, din Chişcăreni, Sângerei, localitate care a participat la concurs dar nu a fost premiată, ne–a declarat că are încredere în juriul ce a desemnat câştigătorii şi că dacă satul Chişcăreni nu a fost desemnat, înseamnă că trebuie să se mai muncească«.

Solicitată de Ziarul de Gardă, Maia Guţu, specialist principal în cadrul Centrului Informaţional de Mediu al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, ne–a declarat că desemnarea învingătorilor a fost decisă de o Comisie Naţională, instituită de Guvern, din care nu fac parte instituţii neafiliate statului.

Experţi IDIS–Viitorul afirmă că pe criterii de clientelă sunt repartizaţi banii din bugetul de stat pentru reparaţiile capitale din localităţile republicii. Până în prezent, 98% din suma totală a investiţiilor pentru reparaţiile capitale au fost alocate acelor localităţi, primarii cărora au fost aleşi pe listele PCRM, celelalte, 2% au ajuns unor localităţi cu primari independenţi.

Diana RAILEAN