Mar�i, 10 iunie, Curtea Suprem� de Justi�ie a examinat Recursul ordinar al Procuraturii �ntr–un dosar �n care un grup de cet��eni din C�l�ra�i �i Str�eni �l acuz� pe Constantin Oan�a, domiciliat la Str�eni, de implicare �n trafic de persoane �i de organizare a migra�iei ilegale de munc�. Ana Manole, din Coju�na, Str�eni, Ion Robu �i Anton Plop, din C�l�ra�i, au reclamat �n instan�ele de drept c�, prin ac�iunile sale, Oan�a le–a cauzat prejudicii materiale, dar �i morale inestimabile.

Constantin Oan�a:«Sunt ni�te plo�ni�e»

Ion Robu �n c�utarea justi�iei

Margareta Robu, plecat� de 4 ani �n Italia

De�i cazul are o vechime de 7 ani, deznod�m�ntul acestuia este unul imprevizibil, deoarece cei implica�i, at�t victimele, c�t �i inculpatul, au pierdut �ncrederea �n justi�ie.

La �nceputul anilor 2000, mii de cet��eni ai R. Moldova au acceptat calea pribegiei, pentru a sc�pa de s�r�cia de acas�. Zeci de firme turistice, reale sau fantom�, au adunat capitaluri impresionante pe seama suferin�ei unor s�raci care �mprumutau sume mari de bani, �ncredin��ndu–le acestor firme pentru a le asigura accesul �n Europa, acolo unde, oficial, ei nu puteau ajunge. Zeci de articole de ziar au dezv�luit afacerile dubioase ale unor astfel de firme, dar �i faptul c� niciuna dintre ele nu ar fi putut activa �n lipsa suportului clandestin acordat de unii demnitari sau chiar de unele institu�ii de stat. Subiectele, �ns�, au r�mas la nivel de anchete ziaristice, capii firmelor continu�ndu–�i, deseori, activitatea �n structuri noi, proasp�t formate, dup� ce erau denun�a�i la poli�ie de c�tre victimele traficului de persoane, care �i revendicau banii pierdu�i pe vize �i contracte de munc� false.

Cazul la care ne referim �n continuare este unul aproape comun. Ancheta demarat� �n urma unor cereri depuse la Poli�ia C�l�ra�i a stabilit c�, «�n august 2001 �i �n martie 2003, premeditat �i �n mod repetat, prezent�ndu–se drept angajat al unei firme turistice care perfecta vize pentru cet��enii R. Moldova deci�i s� plece �n spa�iul Schengen �n vederea angaj�rii la munc� �n ��rile Europei Occidentale (b�rba�ii — �n Portugalia, femeile — �n Italia), cet��eanul Constantin Oan�a a perceput de la Ana Manole, Ion Robu �i Anton Plop suma de 7300 de dolari, echivalentul a 94 mii de lei, pentru serviciile sale». Potrivit reclaman�ilor, la �ntrevederile cu «clien�ii», Oan�a era sociabil �i sigur pe sine, iar ancheta a mai constatat c� el nu–i anun�ase pe cei trei despre condi�iile adev�rate pe care vor trebui s� le suporte plec�nd prin intermediul s�u �n Europa. �n 2001 �i 2003, Manole, Robu �i Plop, dar �i alte persoane, care nu figureaz� �n acest dosar, au avut promisiunea lui Oan�a c� vor beneficia de vize �i de contracte de munc�, �n realitate, �ns�, ace�tia erau transporta�i cu vize �i acte false. Puncte finale deveniser� c�teva puncte de tranzit, din Cehia �i Ungaria, dup� care a trebuit s� se descurce singuri, �n drum spre Italia.

Ion Robu, unul dintre «clien�ii» lui Oan�a, spune c�, atunci c�nd, �n unul din oficiile Hotelului «Chi�in�u», i–a �nm�nat 2500 de dolari, nu a �tiut la ce riscuri va fi supus �n drum spre Italia.

Ulterior, ancheta a constatat c� Oan�a nu a de�inut niciodat� autoriz�ri de practicare a unor activit��i «turistice», fapt confirmat de Camera �nregistr�rii de Stat, care, la solicitarea anchetatorilor, a r�spuns c�, �n R. Moldova, nu a func�ionat vreodat� firma «Liv Ang Tours International», al c�rui angajat spunea c� este Oan�a. De altfel, �i directorul Hotelului «Chi�in�u» a confirmat c�, �n perioada 2000—2007, vreo firm� cu o astfel de denumire nu a activat �n sediul hotelului, acolo unde, potrivit victimelor pe dosar, la momentul transmiterii banilor, �i avea re�edin�a Oan�a.

«Am vrut s� scap de s�r�cie»

Ion Robu locuie�te la o margine de sat, la Pitu�ca, raionul C�l�ra�i. Are doi feciori, o cas� de v�rsta copiilor s�i, o mic� gospod�rie �i mai multe probleme juridice de rezolvat. «Nu mai cred c�–mi va �ntoarce banii, dar vreau s� v�d, p�n� la urm�, cine �i cum face dreptate �n acest stat.»

�l �ntreb cum a ajuns el, fost �ofer la Procuratura C�l�ra�i, s� �mprumute 2500 de dolari �i, �ntr–o bun� zi, s�–i dea, f�r� vreo garan�ie, p�m�nteanului s�u, Constantin Oan�a, pentru a pleca la munc� peste hotare. B�rbatul �i aminte�te c� aflase de la al�i cons�teni de–ai s�i c� Oan�a trimite oameni la lucru �n Italia. «Auzisem c� trimiseser� vreo 12, de prin satele vecine», spune Robu, amintindu–�i cum, �ntr–o zi, a plecat cu cineva din sat �i, la Hotelul «Chi�in�u», s–a �nt�lnit cu Oan�a. «Avea un cabinet mic, la etajul 3. Era o mas� �i un scaun — at�t. Nu–mi amintesc s� fi avut vreun telefon, iar pe u�� era doar o cifr�, adic� num�rul camerei de hotel», reconstituie Robu imaginile primei sale �nt�lniri cu Oan�a.

Gazda s–a prezentat drept angajat al unei firme, dar nimeni dintre cei care figureaz� �n dosar nu v�zuser� �nsemnele acesteia, �tampila, vreun contract sau foaie cu antet.

«Oan�a ne–a spus: b�ie�i, aduce�i c�te 2500 dolari (bani tare mul�i �n acea vreme) �i, timp de cinci zile, pleca�i», afirm� Robu, subliniind c� a�a s–a �i �nt�mplat. Cu vize de Cehia �n pa�apoarte, au plecat din Chi�in�u, f�r� a �ti ce �i a�teapt� �n continuare.

«C�nd am ajuns �n Cehia, unde, dup� cum ne–a promis Oan�a, trebuia s� fim �nt�mpina�i de feciorul s�u, care ne–ar fi dat pa�apoarte �i contracte de munc� pentru Italia, ni s–a spus s� plec�m mai departe cum putem. Astfel, unii pe jos, al�ii pe sus, prin bagaj, prin ma�ini, s–au �ndreptat spre Italia. Eu am mers �n bagajul unei ma�ini. C�nd am ajuns la frontiera cu Italia, c�l�uzele ne–au trecut de cealalt� parte. Nu vroiam s� cobor�m, �i rugam s� ne duc� cel pu�in p�n� la vreo gar�, ca s� �tim �ncotro s� o apuc�m. N–au vrut. Am mers pe jos, o distan�� mare. Era noapte, �tiu c� vreo dou� ceasuri de vreme am mers �ntruna, pe c�mpuri… Diminea�� am aflat c� suntem la Padova �i tot atunci am fost prin�i de poli�ie. Ne–au �nchis �i ne–au dat termen, cinci zile, �n care s� p�r�sim �ara. Noi, �ns�, ne–am dus �n alt ora�, tot �n Italia. Am dormit prin case p�r�site, pe sub poduri, prin biserici, am avut multe de tras», poveste�te Robu.

�l �ntreb dac� a reu�it s� munceasc�, s� fac� vreun ban, �n acest r�stimp. Spune c� a muncit doar vreo jum�tate de an, la construc�ie, dar �i atunci cu ghinion, pentru c� fusese �nchis din nou, pentru 60 de zile, exact �n ziua �n care trebuia s�–�i ridice remunerarea.

«Nu aveam actele �n regul� �i le p�stram �ntr–o cas� p�r�sit�, �n care �nnoptam. Ne �nv��ase cineva s� nu purt�m cu noi documentele, ca s� nu ne expulzeze imediat, atunci c�nd ne re�ine poli�ia. C�nd a expirat termenul de dou� luni, am fost l�sat la libertate, tot �n Italia», poveste�te b�rbatul, amintind c� �n cele 14 luni de pribegie a cunoscut cantinele sociale din Italia, unde reu�ea s� prind� vreun pr�nz, mai multe ascunzi�uri, �n care dormea nop�ile, dar �i trei �nchisori italiene, una ungureasc� �i una austriac�. «Dup� una dintre re�ineri, m� pornisem spre cas� cu autostopul. �n Austria, m–au re�inut �i m–au �nchis pe dou� s�pt�m�ni, dup� care nu mi–au dat voie s� plec mai departe, dar m–au trimis �napoi, �n Italia, pentru c� le demonstrasem c� de acolo vin. Ajuns �n Italia, m–am pornit iar�i spre cas�, de data asta prin Ungaria, unde m–au prins �i m–au expulzat �n Austria. Atunci, obosit de at�ta chin, le–am spus c�, de nu m� trimit acas�, �n Moldova, m� urc pe vreo ma�in�, c� sunt �ofer, �i distrug tot ce �nt�lnesc �n cale. Atunci m–au dus la Caritas, nr. 6, am stat trei s�pt�m�ni acolo, dup� care m–au expulzat, �n sf�r�it, acas�», �i continu� Robu povestea.

Dosar pierdut �n drum de la Judec�torie spre Oficiul Po�tal C�l�ra�i

«Mi–am distrus s�n�tatea mea �i a familiei mele. C�nd am revenit, l–am c�utat, s�–i cer socoteal�. A zis c� nu vrea s� m� vad� �n ochi. Atunci m–am adresat la Poli�ia C�l�ra�i. A fost �nchis pentru trei zile. La anchet�, �i–a recunoscut faptele. Noi am avut toate actele, c� am fost �nchi�i, toate dovezile de deport. De altfel, �n urm�torii 10 ani nu mai am dreptul s� intru �n Italia. Doamna de la Coju�na a trecut prin cea mai groaznic� experien��. Pe d�nsa au legat–o de podul unui vagon. A�a a c�l�torit p�n� �n Italia, timp de �ase ore. C�nd au g�sit–o, c�dea carnea de pe oase. A stat �ase luni �n sec�ia de reanimare. C�nd �i–a revenit, au deportat–o acas�, unde �i ea, �mpreun� cu noi, �ncerca s�–�i g�seasc� dreptatea. De la bun �nceput, �ns�, am sim�it c� Oan�a are rela�ii, c� este protejat de cineva �i c� eforturile noastre pot e�ua. Se vorbe�te c� ar fi cum�tru cu Nogai. �mi amintesc, �ntr–o zi, a rugat procurorul s�–i permit� s� ias� pe c�teva zile din deten�ie preventiv�, pe motiv c� era ziua sa de na�tere. Cine �i poate permite s� cear� a�a ceva? I–au dat voie, iar el a promis c� se achit� cu noi �ntr–o s�pt�m�n�. Ne–am c�utat de treab�. Timpul trecea, dar noi nu eram chema�i la judecat�, iar Oan�a uitase de promisiune. Peste vreo trei luni l–am �ntrebat pe procuror: unde–i dosarul? A spus c� e la judecat�. La Cancelarie mi–au spus c� e la Nogai, care era pre�edintele Judec�toriei C�l�ra�i. Atunci Nogai mi–a spus c� l–a transmis la Judec�toria Centru. M–am interesat mai departe. La Chi�in�u am aflat c� nu–i nici urm� de dosar. Am revenit la C�l�ra�i, la procuror, procurorul �l �ntreb� pe judec�tor. Acela a spus c� l–a dat la »ubor�ti��«, s�–l duc� la po�t�, �i s–a pierdut pe drum», poveste�te Ion Robu.

El ne arat� zeci de scrisori, trimise pre�edintelui Voronin, Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). «Am primit r�spunsuri bune», afirm� el, ar�t�ndu–mi o scrisoare primit� de la CSM pe 20.06.2005. «Chestiunea pierderii dosarului penal a f�cut obiect de discu�ie la �edin�a CSM din 16.06.2005. Urmeaz� s� fie stabilit� procedura disciplinar� �n privin�a pre�edintelui Judec�toriei C�l�ra�i, Boris Nogai.»

Robu �i aminte�te c�, dup� aceste scrisori, pre�edintele Judec�toriei C�l�ra�i l–a rugat s� nu mai fac� presiuni din cauza dosarului pierdut, c� risc� s� r�m�n� f�r� de lucru. «Am cedat, atunci. Mi–am zis — s� fac� justi�ia ce poate face, c� eu oricum nu mai aveam bani �i puteri de umblat pe drumuri sau de angajat un avocat. So�ia, �ntre timp, a plecat printr–o firm� turistic� �n Italia, �mprumut�nd vreo 4700 de euro. Nu aveam alt� solu�ie. Eu — f�r� de lucru, iar ea — bibliotecar� cu salariu de vreo 200 de lei», spune Robu, amintind c� de patru ani nu �i–a mai v�zut so�ia �i c� tot ce s–a �nt�mplat r�u �n via�a sa e legat de acea c�l�torie riscant�, �n care l–a trimis Oan�a.

«Dosarul a fost furat sau "cump�rat" de cineva»

L–am �ntrebat pe Boris Nogai, pre�edintele de atunci al Judec�toriei C�l�ra�i, actualmente judec�tor �n aceea�i instan��, cum s–a �nt�mplat c� a disp�rut acel dosar penal, intentat �mpotriva ac�iunilor lui Oan�a. «Odin bog znaet», a r�spuns Nogai, preciz�nd c�, atunci, dup� ce a decis c� dosarul urmeaz� s� fie examinat de Judec�toria Centru, sector �n care fusese comis� presupusa infrac�iune, a preg�tit documentele �i le–a transmis curierului, s� le duc� la Oficiul Po�tal. «Curierul a semnat c� a luat dosarul, deci, ea este ultima persoan� de la care am fi putut cere un r�spuns despre pierderea lui», spune Nogai. Judec�torul consider� c� cineva, pierz�nd dosarul, a vrut s�–i joace festa, astfel �nc�t el s� fie retrogradat din func�ie. «Dosarul a fost furat sau »cump�rat« de cineva, c� dac� s–ar fi pierdut, pur �i simplu, ar fi ap�rut peste un timp», explic� Nogai. El aminte�te c� CSM a decis atunci c� Nogai nu �i–a exercitat eficient calit��ile de conduc�tor, nu �i cele de judec�tor. «CSM a decis totodat� c� dosarele, �n special cele penale, nu mai pot fi transmise cu »teotea Ma�a«, c� ar trebui utilizat� po�ta secret�. De�i s–a decis, situa�ia r�m�ne neschimbat�, iar dosarele se mai pierd, din c�nd �n c�nd», afirm� Nogai.

Am �ntrebat dac� e cum�tru cu Oan�a �i ce s–a �nt�mplat cu acel curier care a dus dosarul lui Oan�a de la Judec�torie la Po�t�. «Cum�tru? De unde a�i luat?», a r�spuns judec�torul, preciz�nd c� femeia care trebuia s� duc� dosarul la po�t� a fost concediat�. «Ea este cea care putea s�–l arunce sau s�–l v�nd�», constat� Nogai.

«Cum, totu�i, a fost restabilit dosarul, dac� multe dintre actele cusute la el erau �n original, iar reclaman�ii nu de�ineau copii autentificate?», l–am �ntrebat. Nogai �i aminte�te c� cele mai importante documente au fost, totu�i, restabilite, inclusiv declara�iile lui Oan�a, prin care recunoa�te c� a luat de la cei trei sumele de bani indicate de ei �n cererile depuse la poli�ie.

Robu este contrariat de felul �n care au decurs lucrurile dup� «restabilirea» dosarului pierdut.

«Au f�cut dosarul din capul lor. Con�ine multe gre�eli, cita�iile mele nu vin acas�, dar se duc �n alt sat. De altfel, pe dosarul restabilit nu am depus nicio semn�tur�, habar nu am ce e acolo…

�n instan��, dac� eram chemat, st�team c�teva minute, nu �n�elegeam nimic �i se �ncheia totul.

La Curtea de Apel nu m–au chemat niciodat�, de�i un procuror, de la Centru, o femeie, c�pitan, mi–a spus c� o s� m� cheme numaidec�t. �tiu c�, la Centru, l–au amendat cu o mie de lei. At�ta «cost�» faptul c� a luat de la noi 7300 de dolari. Nu mai am �ncredere c�–mi va �ntoarce banii, chiar dac� instan�a ar decide altfel, deoarece �arlatanii �i scriu averile pe altcineva �i c�nd ajunge executorul la ei, sunt s�raci, lipi�i p�m�ntului«, l�mure�te Robu.

Dup� ce Curtea de Apel Chi�in�u a men�inut sentin�a Judec�toriei Centru care, la 6.06.2007, recunosc�ndu–l pe Oan�a culpabil de comiterea infrac�iunilor prev�zute de art. 126, al. 2, Cod Penal, redac�ia anului 1961, l–a condamnat la plata unei amenzi �n valoare de 80 salarii minime, procurorul Sergiu Bodorin a adresat CSJ un recurs, argument�nd c� sentin�a este inadecvat�.

De altfel, articolul conform c�ruia a fost condamnat Oan�a se refer� la «activitate ilegal� de �ntreprinz�tor», la «sustrageri de bani», dar nu �i la alte ac�iuni, comise de fapt de acesta. �n sentin�� nu se vorbe�te despre organizarea migra�iei ilegale �i de trafic, contra unor sume de bani, a celor trei reclaman�i, chiar dac� fotografiile Anei Manole, f�cute �ntr–o sec�ie de reanimare a unui spital din Italia, sunt greu de privit.

Pe de alt� parte, avocatul lui Oan�a, Gheorghe Malic, face trimitere la caracterul «neclar» al �nvinuirii, acuz�nd victimele c� ar induce �n eroare instan�a. El le �nvinuie�te c� nu l–au informat pe Oan�a atunci c�nd c�l�uzele din Ungaria sau Austria le–au propus c�i riscante spre Italia. «Atunci c�nd, afl�ndu–se departe de Moldova, li s–a propus s� mearg� ilegal, �i f�r� vize, de ce nu s–au �ntors �napoi acas�, de ce nu l–au sunat pe Oan�a? La fel nu l–au �ntrebat pe Oan�a c�nd au intrat sub tren», explic� avocatul, pled�nd pentru achitarea �i reabilitarea complet� a inculpatului, pe motiv c� nu ar exista «fapta infrac�iunii». Deci, �i ap�r�torul a f�cut recurs, nefiind de acord cu decizia Cur�ii de Apel care l–a condamnat pe Oan�a la o amend� de 80 salarii minime, �n schimbul celor 7300 dolari, lua�i de la cei trei reclaman�i.

«Sunt ni�te plo�ni�e. Ni�te p�duchi»

La Str�eni, pe str. �tefan cel Mare, dup� un zid mai �nalt dec�t casa, se afl� gospod�ria lui Constantin Oan�a. E zi de s�mb�t� �i st�p�nul casei e pe loc. �l �ntreb�m dac� mai duce oameni la munc� �n str�in�tate. Spune c� nu. �ncerc�m s� afl�m ce crede el despre sentin�ele instan�elor de judecat�. «Dar cine v–a trimis? Sunt ni�te plo�ni�e. Ni�te p�duchi. El a pus cuv�ntul pentru ei, au umblat un an prin Europa, iar apoi, c�nd au venit acas�, �i vor banii �napoi», �i ajut� so�ul st�p�na casei. �i �ntreb�m dac� este adev�rat c� acea c�l�uz� din Cehia, care le–a «organizat» transferul �n Italia, e chiar feciorul lor. «Cine v–a spus asta? Fiul nostru e �n Germania, nu �n Cehia», spune femeia. Constantin Oan�a refuz� s� mai discute cu noi, promi��nd c�, dup� 10 iunie, va scrie o carte despre tot ce se �nt�mpl� cu el.

L–am �ntrebat pe procurorul Sergiu Bodorin din ca cauz� instan�a de judecat� a preferat s� examineze dosarul doar sub aspectul practic�rii «activit��ii ilegale de �ntreprinz�tor» �i a «sustragerii de bunuri», f�r� a atinge aspectul migra�iei ilegale sau a traficului de persoane.

Bodorin ne–a explicat c� Oan�a a fost condamnat �n conformitate cu prevederile Codului Penal din 1961, valabil la momentul comiterii infrac�iunii. �n acel cod nu exist� articole ce includ astfel de infrac�iuni.

G�sim, deci, o explica�ie «oficial�» a faptului c� niciun cap al firmelor tenebre care, �n perioada 2001—2003, au traficat mii de oameni �n str�in�tate, contra unor sume grele de bani, nu a fost condamnat �n conformitate cu infrac�iunea comis� de fapt. Codul de legi e de vin�, deoarece nu include calific�ri ale unor astfel de infrac�iuni, iar �n umbra acestui cod r�m�ne constant� «disponibilitatea» judec�torilor de a–i proteja pe trafican�i.

A.G.