5 �ntreb�ri �i r�spunsuri despre UNITATEA FAMILIEI

1. Cine aduce banii �n familie �i cum sunt �mp�r�i�i? Banii sunt acumula�i �i cheltui�i �mpreun�, dar so�ia decide asupra cump�r�turilor

Numai 2% din responden�i declar� c� �i p�streaz� veniturile separat, �n fond majoritatea sus�in c� gestioneaz� veniturile �n comun. Analiz�nd bugetul familial �n func�ie de principalul contribuitor, observ�m c� circa 30 % dintre b�rba�ii responden�i spun c� ei au acest rol, iar alte vreo 30% — c� partenera, �i �n peste 35% –ambii so�i �n egal� m�sur� contribuie la formarea bugetului familial. Cu toate acestea, femeile �i apreciaz� contribu�ia la bugetul familiei ca fiind mai modest�. Doar 20 la sut� din femei consider� c� aportul lor salarial este mai ponderabil ca al so�ului. Indiferent de m�rimea contribu�iei fiec�ruia dintre so�i, peste 65% dintre responden�i spun c� banii sunt gestiona�i �n comun, dar c� so�ia are priorit��i decizionale la efectuarea cheltuielilor, 13% din b�rba�i �i 16% din femei confirm�nd acest lucru. spun c� gestionarea banilor o face so�ia. Aceast� situa�ie este valabil� pentru toate categoriile de v�rst�. �ns�, contribu�ia important� pe care o are la bugetul familiei, precum �i faptul c� este responsabil� de gestionarea banilor, nu �i confer� femeii o anumit� independen�� economic�.

2. Care sunt cauzele conflictelor �n familie?

So�ii se ceart� din cauz� s�r�ciei �i a viciilor, �i se �mpac� cu poli�ia

Situa�ia material� reprezint� — potrivit opiniei a 30% din responden�i — primul motiv de ceart� �n familie. Aceast� situa�ie rezult� �i din faptul c� familiile nu au resurse suficiente pentru a–�i satisface toate necesit��ile. Problemele cauzate de lipsa banilor sunt urmate foarte �ndeaproape de divergen�ele de opinie dintre so�i din cauza repartiz�rii rolurilor �i responsabilit��ilor �n cadrul familiei. Circa o p�trime din familiile chestionate sus�in c� au ne�n�elegeri cu privire la gestionarea treburilor casnice. Un alt motiv frecvent al ne�n�elegerilor �n familie sunt �i consumul de alcool, fumatul �i alte vicii circa 20 la sut�. Mai rar apar conlicte legate de rela�iile intime sau de decizia asupra num�rului de copii �n  familie (9%). Disputele sunt cel mai des solu�ionate calm prin discu�ii deschise �ntre so�i. Exist� �i un anumit num�r de cazuri �n care este solicitat� interven�ia poli�iei ori a rudelor pentru a potoli so�ii agresivi. Ideea unui divor� este, �n acest moment, privit� ca o op�iune posibil� de un num�r relativ mare de responden�i (9%). Motivul de baz� pentru care persoanele renun�� la divor� sunt, �n ordine descresc�toare: sentimentele lor fa�� de so�/so�ie (peste 40 la sut�) �i prezen�a copiilor (circa 40 la sut�). Divor�ul este acceptat �n cazurile de adulter, abuz de orice fel (emo�ional, fizic, sexual), �i �n lipsa �ncrederii reciproce. La divor� contribuie frecvent implicarea p�rin�ilor cuplului (a socrilor) — «p�rin�ii stric� familia» — au declarat unii responden�i. �n anul 2006 instan�ele judiciare au stabilit 12600 de divor�uri. Num�rul divor�urilor oficiale a sc�zut cu 13% fa�� de anul 2005. O treime din cuplurile divor�ate au copii, iar num�rul copiilor minori afecta�i de desfacerea acestor c�s�torii a fost de 5 mii.

3. Fericirea familial�, �nseamn� bun� �n�elegere sau bani?

Vor s� munceasc� pentru bun�starea familiei, dar nu au oportunit��i

Familia este cea mai pre�uit� valoare pentru majoritatea popula�iei din Moldova (90,8%  din responden�i sus�in acest lucru). Doar a zecea parte dintre cei chestiona�i consider� c� familia este o institu�ie demodat�, �i doar 4% consider� c� un copil nu are neap�rat� nevoie de ambii p�rin�i.

�n general, fericirea cuplurilor este apreciat� prin rata de «�n�elegere �ntre so�i», �i de «bun�starea material�», �i mai pu�in de num�rul copiilor sau de «dragoste». Adop�iile sunt relativ atractive pentru circa 30% dintre cuplurile �nregistrate, dar tot at��ia responden�i nu sunt siguri c� ar putea adopta un copil str�in.

Famili�tii mai spun c� fericirea lor vine din stabilitatea unui loc de munc�. Salariul bun �i stabil este criteriul dup� care cei mai mul�i dintre responden�i �i aleg slujbele, abia dup� acesta urmeaz� — siguran�a locului de munc�, munca interesant� sau prestigiul social. Marea majoritate sus�in c� ar continua s� munceasc� chiar dac� �ntr–o bun� zi ar avea foarte–foarte mul�i bani. Totodat�, responden�ii au acuzat o cre�tere sim�itoare a deficitului de oportunit��i �i o inexisten�� a diversit��ii ofertelor pe pia�a muncii.

Datele sondajului relev� �ncrederea foarte �nalt� �n biseric� �i sentimentul de  religiozitate r�sp�ndit (83% sus�in c� sunt religio�i), �ns� doar 25,3%  particip� cu  regularitate la serviciul divin, �i numai 1,4%  ar vrea s� dea o educa�ie religioas� copiilor s�i. Observ�m c� p�rin�ii doresc cel mai mult s� educe copiii �n spiritul h�rniciei, onestit��ii, respectului �i omeniei, l�s�nd oarecum pe un plan inferior — persisten�a, imagina�ia �i ini�iativa.

4. Cine ajuta familia: statul sau rudele?

«Familia la distan��» �i «educa�ia mercantil�»

Familiile tinere din R.Moldova conteay� foarte mult pe ajutorul p�rin�ilor. Sus�inerea p�rin�ilor nu se reduce numai la oferirea de spa�iu locativ sub acela�i acoperi� sau ajutorul la �ngrijirea copiilor. A cincea parte din bugetul familiilor tinere vine de la p�rin�i. �n categoria de v�rst� a so�ilor �ntre 30–39 ani acest procent scade sim�itor �i este aproape nesemnificativ: de 2%. Am putea afirma, prin urmare, c� aceasta este v�rsta c�nd copiii se desprind, cel pu�in financiar de sus�inerea p�rin�ilor.

Circa 55 la sut� dintre responden�i sunt bunici, au nepo�i, �i contribuie de mai multe ori pe lun� la �ngrijirea lor. De asemenea, peste 16% dintre responden�i au �n �ngrijire copii str�ini, ace�tia sunt cu preponderen�� nepo�ii responden�ilor (circa 50%), sau copiii ai c�ror p�rin�i sunt pleca�i la munc� peste hotare (peste 20%), jum�tate dintre ace�ti copii fiind l�sa�i �n �ngrijirea lor pentru perioade de mai mul�i ani. Astfel, �n Moldova apare unui nou model de familie — familia «la distan��» — un model care virtualizeaz� rela�iile �i responsabilit��ile membrilor familiei, ceea ce conduce �n cele din urm� la transferarea unor func�ii c�tre institu�iile publice ori rude. Sprijinul emo�ional �i dezvoltarea copiilor sunt substituite de sus�inerea mercantil�, ceea ce afecteaz� leg�turile originale cu p�rin�ii genetici ori le substituie cu rela�ii extra–familiale.

5. Care sunt efectele migra�iei asupra familiei?

Migra�ia separ� so�ii �i afecteaz� psihicul copiilor

�n circa 20 la sut� din totalul gospod�riilor chestionate este �nregistrat� cel pu�in o persoan� plecat� sau chiar mai multe. Cele mai multe din ele sunt plecate la lucru peste hotarele ��rii (73%). Majoritatea responden�ilor este de p�rere c� lipsa unui membru al familiei afecteaz� �n primul r�nd procesul de educa�ie a copiilor �i starea psihoemo�ional� a lor. Totodat�, unitatea familiei este deteriorat� de desp�r�irea �i migrarea de munc� a so�ilor, copiilor, fra�ilor �i surorilor.

Sondaj

Ieri, Consiliul Europei (CE) a �ncheiat campania de combatere a violen�ei �mpotriva femeii, printr–o conferin�� la care au fost invita�i membri ai Guvernelor statelor membre ale CE, pentru a trage concluzii asupra efectelor campaniei. Reporterul nostru a adresat c�teva �ntreb�ri participan�ilor la eveniment. 1 Ce poate face familia, �n momentul �n care una dintre persoane devine violent�? 2 Exista o rela�ie �ntre violen�� �i s�r�cie? Copiii trebuie izola�i de violen�� Jose Mendes—Bota, vicepre�edinte al Comisiei pentru Egalitate de �anse pentru b�rba�i �i femei din cadrul Parlamentului European, (Portugalia): 1. Cu siguran��, familia �n care au loc acte de violen��, o mai numim familie. Problema este dac� avem s�u nu o solu�ie pentru cei care tr�iesc aceast� dram�, dar un efort imediat merit� depus. Atunci c�nd �n familie se developeaz� scene de violen��, copiii, �n mod normal devin martori. Este dovedit din punct de vedere �tiin�ific c� ace�ti copii devin �i ei la r�ndul lor agresori. E foarte important ca ace�ti copii s� fie instrui�i ca s� �ncerce s� opreasc� violen��, chiar din momentul din care tata o love�te pe mama pentru prima oara. Totodat�, acest efort trebuie s� �l fac� orice membru al comunit��ii. Atunci c�nd auzim de dup� perete c� �n familia din vecin�tate se �nt�mpla lucruri ciudate, se aud strigate �i pl�nsete, acest fapt trebuie denun�at imediat. Pl�nsul �i strig�tele care se aud de dup� perete �nseamn� c� ceva merge gre�it �n acea familie. Consiliul Europei a adresat o campanie de combatere a violen�ei �mpotriva femeii anume cet��enilor. Ca ei s� fie interesa�i nu doar de lini�tea propriei familii, ci �i de cea din vecin�tate. S� denun�e cazurile complicate �i s� cear� investigarea lor. S–a �ncercat �i implicarea b�rba�ilor �n aceasta campanie. Adev�rul este c� la aceasta etap� b�rba�ii au mai multa influen�� �i ei pot schimba societatea dac� vor. B�rba�ii sunt ta�ii �i fra�ii femeilor care sufer� din cauza violen�ei. 2. Nu este nicio leg�tura �ntre s�r�cie si violen��. S–a dovedit ca acest fenomen exista la toate nivelurile sociale. Fenomenul violentei este transversal. Trebuie s� muncim cu persoanele violente Marceline Naudi, pre�edintele Comisiei Violen�� Domestica, Ministerul pentru Politic� Social�, Malta: �n mare parte solu�iile sunt diferite pentru fiecare �ar� �n parte. Totul depinde de serviciile sociale �i de sistemul educativ al unui stat. �n Malta, de exemplu, exist� un departament special unde pot fi declarate anume astfel de cazuri. O mam�, bun�oar�, ar putea s� denun�e faptul c� fiica ei este supus� violen�ei de c�tre so�ul acesteia. Poli�ia, �n acest caz, urmeaz� s� investigheze �i s� ac�ioneze. Important este s� acord�m sprijin inclusiv �i persoanelor violente. S� ii facem s� �n�eleag� c�t de important� este familia �i c�t de dificil este s� men�in� o atmosfera de normalitate. 2. �ntre s�r�cie �i violen�� exista o rela�ie, dar �ntr–un sens �ngust. Cei boga�i au acces la lucruri la care cei s�raci au un acces limitat �i care le–ar putea servi drept cauz� pentru tensiuni. De fapt, fiecare poate suferi de violen�� �n familie — de la so�ia unui judec�tor p�n� la so�ia unui simplu muncitor. Psihologii trebuie s� ofere modele de tratament Iphigenie Katsaridou, responsabil de rela�ii Interna�ionale �i Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Grecia: 1.Mai �nt�i de toate, aceast� familie trebuie s� �tie c�t de important este s� te informezi. La fel de important este s� convingem persoana violent� despre faptul c� normele legale �i morale sunt altele. �ntr–o societate democratic� to�i au drepturi egale. Dac� avem o persoana violent� �n familie, trebuie consultat un psiholog de la care s� aflam care sunt cauzele atitudinii agresive. Aceasta consulta�ie trebuie s� aib� loc �nainte de a adopta un tratament gre�it. 2.�ntre s�r�cie �i violen�� nu este nicio rela�ie. Acest fenomen �l g�se�ti peste tot. �n toate p�turile sociale �i la toate nivelurile de educa�ie. Chiar �i printre parlamentari s�u profesori universitari, antreprenori, boga�i sau s�raci. Peste tot. Pentru victimele violen�ei sunt necesare solu�ii de refugiu Gita Sahgal, �efa Departamentului pentru Genuri, Amnesty �nternational, Marea Britanie: Dac� o familie a tr�it o experien�a a violen�ei, aceasta ar trebui s� fie apt� de a denun�a cazul la poli�ie. Oamenii legii ar trebui s� ia o atitudine serioas� fa�� de fiecare caz de violen��. Politia ar trebui s� investigheze cazul, iar dac� agresorul nu a fost pedepsit, situa�ia �n aceasta familie ar trebui monitorizata �n continuare. Dac� familia nu merge pe o cale legal�, ar trebuie s� existe un loc �i o solu�ie de a se refugia. Iar dac� aleg s� mearg� �ntr–un proces judiciar, judec�torul trebuie s� ia lucrurile cu adev�rat �n serios. 2.Analizez de mult timp cauzele violen�ei �i am constatat �ntotdeauna c� violen�� exista �n toate p�turile sociale, �n fiecare �ar� �i �n fiecare comunitate. Anastasia NANI, Strasbourg