Bere grozavă, mâncare bună şi femei frumoase — cam aşa şi-ar descrie ţara un lituanian. Cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor acestei ţări după 1 mai 2004, atunci când Lituania, alături de alte nouă state, a aderat la Uniunea Europeană? Aici răspunsurile sunt împărţite: unii cred că Lituania a înregistrat adevărate progrese, alţii au rămas eurosceptici, afirmând că politicienii s-au grăbit să integreze Lituania în structurile europene, iar cea de-a treia categorie consideră, pur şi simplu, că în cei patru ani de după aderare, schimbări cardinale nu s-au produs.

Lituania, considerată un avocat al R. Moldova în procesul de integrare europeană, reprezintă un colţişor european unic. Cu o populaţie de aproximativ 3,5 mil. de locuitori, Lituania se află la intersecţia mai multor curente culturale: scandinav, est-european, central european şi rusesc.

Diplomaţii din coridor

Vilnius, capitala Lituaniei, a concentrat de-a lungul timpului cele mai importante evenimente, afaceri, dar şi proteste. Dacă deja de patru ani fermierii au renunţat la blocadele pe care le organizau de câteva ori pe an, în prezent, în Vilnius, atât tinerii, cât şi persoanele mai în vârstă nu ezită să îşi facă auzită vocea. Problemele ecologice sau studiile contra plată, acestea sunt câteva din ultimele motive de protest prin care cetăţenii încearcă să atragă atenţia celor de la putere. «Nu e de ajuns să aderi la structurile europene, mai e necesar să ştii a face faţă acestor instituţii», sunt de părere protestatarii.

Diplomaţii, însă, consideră că simplii cetăţeni nu remarcă efortul pe care îl depun demnitarii şi contribuţia acestora la sporirea nivelului de trai. «Oamenii nu văd avioanele decolând dimineaţa devreme şi aterizând târziu după miezul nopţii, ducând şi aducând demnitarii care, imediat ce sosesc în Lituania, se văd nevoiţi să scrie rapoarte», spune Mindaugas Silkauskas, delegatul cancelar al Guvernului Lituaniei pentru afacerile Uniunii Europene. «Bruxelles e un organ mai mult decât viu. Acolo, adevăratele negocieri au loc pe holuri. La o ţigară sau la o cafea, de asta e şi cunoscut drept loc al »diplomaţiei de pe coridor«. Dacă nu eşti capabil să găseşti un partener în aceste discuţii, practic ai ratat şansa de a obţine ceva", mai spune Mindaugas Silkauskas, întrebat cum se descurcă diplomaţii din Moldova la Bruxelles.

«Caruselul» inflaţiei funcţionează în acelaşi ritm

Cum s-a schimbat viaţa unui lituanian după ce a devenit cetăţean cu drepturi depline al UE? «Până la 1 mai 2004, luam prânzul la unul dintre restaurantele italiene din Vilnius, unde obişnuiam să mănânc »arbeata« — spaghete cu piept de pui la un preţ de 9 litas», răspunde Rimvydas Valatka, redactorul-şef al ziarului Lietuvos Rytas (Dimineaţa Lituaniei). «Acum, merg să iau masa în acelaşi local. Doar că "arbeata" nu mai costă 9 litas, ci 18. Salariul meu a rămas aproape acelaşi…»

«Adevărul e că viaţa a devenit mai bună», spune Valatka, «dar şi nivelul inflaţiei e mai ridicat. Bugetul lituanian este de 28 miliarde de liţi, din care vreo 3 miliarde sunt bani europeni. Până la aderarea la UE, inflaţia în Lituania era de până la un procent anual. Acum e de 11%. Bineînţeles, acest fenomen nu este resimţit direct. O mare parte din lituanieni au ales să muncească în Irlanda, Marea Britanie sau Spania». Valatka e de părere că acest «carusel» va mai funcţiona în acelaşi ritm atât timp cât Lituania nu va ajunge la salariul mediu european. În prezent, salariul mediu al unui cetăţean al Lituaniei constituie aproximativ 600 euro.

«Protestele fermierilor sunt un alt aspect pe care l-a schimbat aderarea la UE. Până acum patru ani, fermierii organizau blocade de câteva ori pe an», mai spune Rimvydas Valatka. «De patru ani, în Vilnius, nu a mai avut loc nicio blocadă. Prin urmare, fermierii primesc fonduri europene mari, iar acest lucru îi mulţumeşte».

«Cheia apropierii de UE  se află în R. Moldova»

«Schimbări catastrofale nu au avut loc», considera Ar?nas Brazauskas, redactorul-şef al ziarului «Verslo Zinios». Personal, nu am simţit nicio schimbare decât dreptul de a călători fără vize».

Despre R. Moldova şi despre faptul că Lituania este avocatul nostru în procesul de integrare în UE, Laimonas Talat-Kelpša, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei, spune că «cheia apropierii de UE se află în R. Moldova, care trebuie să realizeze reforme economice şi sociale dificile, dar absolut necesare».

Anastasia NANI, 3—7 iunie,
Chişinău—Vilnius—Chişinău