Nr. 183 (12 iunie 2008)


 Politic

Premii verzi,
pentru primari rosii
Experti IDIS–Viitorul sustin c� transferurile din bugetul de stat c�tre autorit�tile publice locale depind direct de apartenenta politic� a primarilor.
Continuare 

Avocatul R. Moldova de dup� aderarea la UE
Bere grozav�, m�ncare bun� si femei frumoase — cam asa si-ar descrie tara un lituanian. Cum s-a schimbat viata cet�tenilor acestei t�ri dup� 1 mai 2004, atunci c�nd Lituania, al�turi de alte nou� state, a aderat la Uniunea European�? Continuare 

Lantul slabiciunilor
Continuare 

Avocatul R. Moldova de dup� aderarea la UE

Bere grozav�, m�ncare bun� �i femei frumoase — cam a�a �i-ar descrie �ara un lituanian. Cum s-a schimbat via�a cet��enilor acestei ��ri dup� 1 mai 2004, atunci c�nd Lituania, al�turi de alte nou� state, a aderat la Uniunea European�? Aici r�spunsurile sunt �mp�r�ite: unii cred c� Lituania a �nregistrat adev�rate progrese, al�ii au r�mas eurosceptici, afirm�nd c� politicienii s-au gr�bit s� integreze Lituania �n structurile europene, iar cea de-a treia categorie consider�, pur �i simplu, c� �n cei patru ani de dup� aderare, schimb�ri cardinale nu s-au produs.

Lituania, considerat� un avocat al R. Moldova �n procesul de integrare european�, reprezint� un col�i�or european unic. Cu o popula�ie de aproximativ 3,5 mil. de locuitori, Lituania se afl� la intersec�ia mai multor curente culturale: scandinav, est-european, central european �i rusesc.

Diploma�ii din coridor

Vilnius, capitala Lituaniei, a concentrat de-a lungul timpului cele mai importante evenimente, afaceri, dar �i proteste. Dac� deja de patru ani fermierii au renun�at la blocadele pe care le organizau de c�teva ori pe an, �n prezent, �n Vilnius, at�t tinerii, c�t �i persoanele mai �n v�rst� nu ezit� s� �i fac� auzit� vocea. Problemele ecologice sau studiile contra plat�, acestea sunt c�teva din ultimele motive de protest prin care cet��enii �ncearc� s� atrag� aten�ia celor de la putere. «Nu e de ajuns s� aderi la structurile europene, mai e necesar s� �tii a face fa�� acestor institu�ii», sunt de p�rere protestatarii.

Diploma�ii, �ns�, consider� c� simplii cet��eni nu remarc� efortul pe care �l depun demnitarii �i contribu�ia acestora la sporirea nivelului de trai. «Oamenii nu v�d avioanele decol�nd diminea�a devreme �i ateriz�nd t�rziu dup� miezul nop�ii, duc�nd �i aduc�nd demnitarii care, imediat ce sosesc �n Lituania, se v�d nevoi�i s� scrie rapoarte», spune Mindaugas Silkauskas, delegatul cancelar al Guvernului Lituaniei pentru afacerile Uniunii Europene. «Bruxelles e un organ mai mult dec�t viu. Acolo, adev�ratele negocieri au loc pe holuri. La o �igar� sau la o cafea, de asta e �i cunoscut drept loc al »diploma�iei de pe coridor«. Dac� nu e�ti capabil s� g�se�ti un partener �n aceste discu�ii, practic ai ratat �ansa de a ob�ine ceva", mai spune Mindaugas Silkauskas, �ntrebat cum se descurc� diploma�ii din Moldova la Bruxelles.

«Caruselul» infla�iei func�ioneaz� �n acela�i ritm

Cum s-a schimbat via�a unui lituanian dup� ce a devenit cet��ean cu drepturi depline al UE? «P�n� la 1 mai 2004, luam pr�nzul la unul dintre restaurantele italiene din Vilnius, unde obi�nuiam s� m�n�nc »arbeata« — spaghete cu piept de pui la un pre� de 9 litas», r�spunde Rimvydas Valatka, redactorul-�ef al ziarului Lietuvos Rytas (Diminea�a Lituaniei). «Acum, merg s� iau masa �n acela�i local. Doar c� "arbeata" nu mai cost� 9 litas, ci 18. Salariul meu a r�mas aproape acela�i…»

«Adev�rul e c� via�a a devenit mai bun�», spune Valatka, «dar �i nivelul infla�iei e mai ridicat. Bugetul lituanian este de 28 miliarde de li�i, din care vreo 3 miliarde sunt bani europeni. P�n� la aderarea la UE, infla�ia �n Lituania era de p�n� la un procent anual. Acum e de 11%. Bine�n�eles, acest fenomen nu este resim�it direct. O mare parte din lituanieni au ales s� munceasc� �n Irlanda, Marea Britanie sau Spania». Valatka e de p�rere c� acest «carusel» va mai func�iona �n acela�i ritm at�t timp c�t Lituania nu va ajunge la salariul mediu european. �n prezent, salariul mediu al unui cet��ean al Lituaniei constituie aproximativ 600 euro.

«Protestele fermierilor sunt un alt aspect pe care l-a schimbat aderarea la UE. P�n� acum patru ani, fermierii organizau blocade de c�teva ori pe an», mai spune Rimvydas Valatka. «De patru ani, �n Vilnius, nu a mai avut loc nicio blocad�. Prin urmare, fermierii primesc fonduri europene mari, iar acest lucru �i mul�ume�te».

«Cheia apropierii de UE  se afl� �n R. Moldova»

«Schimb�ri catastrofale nu au avut loc», considera Ar?nas Brazauskas, redactorul-�ef al ziarului «Verslo Zinios». Personal, nu am sim�it nicio schimbare dec�t dreptul de a c�l�tori f�r� vize».

Despre R. Moldova �i despre faptul c� Lituania este avocatul nostru �n procesul de integrare �n UE, Laimonas Talat-Kelp�a, subsecretar de stat �n cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei, spune c� «cheia apropierii de UE se afl� �n R. Moldova, care trebuie s� realizeze reforme economice �i sociale dificile, dar absolut necesare».

Anastasia NANI, 3—7 iunie,
Chi�in�u—Vilnius—Chi�in�u


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
[email protected]