Nr. 183 (12 iunie 2008)


 Editorial

Scrisoare la Finante
Ce–i de f�cut, cum s� fie acceptati banii altor Guverne, dac� presedintele R. Moldova ne aminteste �n fiecare zi despre rostul «statalit�tii» si despre faptul c� «Dans�m dup� cel care a pl�tit muzica»? Continuare 

Br�ncusi
si cenzura comunist�
E o problema mai grav� cu Br�ncusi. Am aflat de la un doctor, decedat �n 1999, Traian Stoicoiu, de l�ng� T�rgu Jiu. �ntr–o var�, pe c�nd tat�l doctorului se plimba prin parcul de la T�rgu Jiu, l–a �nt�lnit pe Br�ncusi. Continuare 

Morti pe altarul Ermitajului
Periodic, dar destul de frecvent, primim vesti proaste din Rusia. Afl�m despre moartea tragic� a unor cet�teni ai R. Moldova care ajung acolo la munc�, prefer�nd acest t�r�m datorit� faptului c�, deocamdat�, Chisin�ul si Moscova nu sunt separate de regimuri austere de vize Continuare 

Scrisoare la Finan�e

Moto: «Dac� nu suntem patrio�i normali, adev�ra�i �i ne arunc�m dup� o buc��ic� de p�ine venit� din str�in�tate». Vladimir Voronin, pre�edintele R. Moldova, �ntrunirea cu editorii de pres�, 10 iunie 2008

24000000 dolari americani pentru combaterea corup�iei de c�tre Guvernul R. Moldova �n cadrul Programului Preliminar de �ar� al PPM, 26625844 lei moldovene�ti ajutoare din c�teva zeci de state pentru dep�irea consecin�elor secetei, 45000000 Euro din partea UE pentru democratizarea societ��ii. Sute de milioane de lei intr� �n fiecare an pe conturile Guvernului R. Moldova din dona�ii ale unor state ca SUA, Japonia, Rusia, Germania, Lituania, Rom�nia, Suedia.

Este complicat� sarcina conducerii R. Moldova, pe de o parte — economia nu genereaz� locuri suficiente de munc� �i salarii suficiente, pe de alt� parte — comunitatea interna�ional� poate �i vrea s� ne ajute. Ce–i de f�cut, cum s� fie accepta�i banii altor Guverne, dac� pre�edintele R. Moldova ne aminte�te �n fiecare zi despre rostul «statalit��ii» �i despre faptul c� «Dans�m dup� cel care a pl�tit muzica»?

Mar�i, pre�edintele Voronin a avut o prim� �ntrevedere cu liderii institu�iilor mass–media. A fost prima dat� c�nd lista de pres� a fost extins� �i au fost accepta�i jurnali�ti chiar f�r� acreditare. Tema sau cauza �ntrunirii nu a fost anun�at� din timp. Dar a devenit clar� din primele propozi�ii ale discursului preziden�ial.

«Tirajele ziarelor care critic� Puterea �l dep�e�te pe cel al ziarelor loiale puterii», a spus pre�edintele �n deschidere, aduc�nd claritate �n zona mass–media din Moldova: avem dou� feluri de pres� — una loial� Puterii, �i alta — «care critic� Puterea» sau chiar «de opozi�ie» . Mai t�rziu, prin discursul pre�edintelui, ideea celor dou� tipuri de pres� a fost confirmat� de mai multe ori, mai mult/ba chiar — s–a spus clar cine e bun �i cine e r�u, adic� cine e «pozitiv», �i cine ar trebui s� se schimbe �n bine. Desigur c� «presa care critic� Puterea» a fost, la r�ndul ei, criticat� �n Palatul preziden�ial din plin: pentru c� «exercit� presiuni asupra jurnali�tilor care au ales s� lucreze �n favoarea puterii», pentru c� «submineaz� statalitatea», adic� nu sunt «patrio�i normali», �i pentru c� primesc granturi din str�in�tate. Pre�edintele Companiei Teleradio Moldova a mai ad�ugat ceva �n lista de p�cate: «teroarea informa�ional�» creat� de cei care solicit� informa�ii de interes public.

Spre deosebire de pre�edintele Teleradio Moldova, pre�edintele Moldovei a fost mai loial cu dreptul jurnali�tilor privind accesul la informa�iile de interes public. La solicitarea noastr� de a ne ajuta s� primim r�spuns la scrisorile remise ministerelor de luni de zile, iar la Ministerul Culturii — deja �i de un an, Voronin a r�spuns prompt c� cei de la acest minister «nu �tiu a scrie» �i a promis la finele evenimentului c� toate solicit�rile au fost �nregistrate �i vor fi luate �n considerare. Pre�edintele a dat dovad� de o �n�elegere a sensului delimit�rii atribu�iilor presei �i Puterii. Or, la solicitarea reprezentan�ilor «presei loiale» de a ajuta la crearea unei uniuni sau a unui sindicat de alternativ� a Uniunii Jurnali�tilor, Voronin a spus clar c� nu e «problema pre�edintelui, poftim crea�i», d�nd un r�spuns aproape negativ la �ndemnul «loialilor» de a pune Procuratura pe urmele celor care «nu respect� statalitatea».

Totu�i «loialitatea fa�� de statalitate» se pare c� a fost principala cauz� care st� la baza apari�iei celor dou� tipuri de jurnalism �n R. Moldova. Potrivit majorit��ii «loiale» Puterii, s� critici statul �nseamn� s� �l subminezi, iar s� subminezi statalitatea — �nseamn� s� fii pasibil de pedepse penale. Pre�edintele Teleradio a adus �i un exemplu elocvent: recent Euronews a pus pe post un reportaj cu o victim� din R. Moldova, «m–a indignat, domnule pre�edinte, dup� un asemenea reportaj trebuie s� ne sp�l�m imaginea vreo 3 ani de zile», a declarat Todercan.

Dac� un pre�edinte de Companie public� �n�elege c� problemele oamenilor simpli (chiar victime �n acest caz), prezentate la televizor (fie �i la Euronews), �nseamn� un act de denigrare a imaginii unei ��ri, este clar ce fel de oameni �n�elege el c� trebuie ar�ta�i la televizor — doar autorit��i publice care vorbesc doar de bine. Marea indignare era provocat� �i din faptul c� aceast� fiin�� din Moldova «a ajuns la »Euronews« pe banii unor ONG–uri» �i c� «le–am zis donatorilor: c�nd da�i banii — s� fi�i monitoriza�i».

Ie�ind de la pre�edin�ie, am r�mas cu impresia c� solicitarea de granturi de la donatorii externi este ceva pasibil de pedepse. Am �ncercat s� m� conving c� e gre�it. Am contactat Ministerul Finan�elor ca s� aflu exact c�te granturi au venit �n ultimul an, din ce ��ri �i pentru ce anume. La linia fierbinte a ministerului (222500) nu a r�spuns nimeni ore �n �ir. Carolina Sturza de la Biroul de pres� ne–a sugerat s� discut�m cu Natalia Agapii, �efa Direc�iei Finan�are Extern�. Doamna Natalia a spus c� ar putea s� �mi dea unele date, dar «nu la telefon», ci s� scriu o scrisoare oficial�. Am rugat s� �mi dea ieri, la telefon, m�car o singur� cifruli��, dar nu a fost posibil. Am revenit la Carolina Sturza. Ea a revenit la doamna Agapii.

R�spunsul care a urmat a fost, se pare, �n conflict cu legea �i cu cele discutate la pre�edin�ie, dar �i cu Valeriu Balaban, consilierul pre�edintelui. Carolina Sturza mi–a spus c� pot ob�ine aceast� cifr�, pe care o cunoa�te doamna Agapii, dac�: scriu o solicitare «pe numele doamnei ministru al Finan�elor, Mariana Durle�teanu, �n care s� motivez PENTRU CE solicit aceast� informa�ie». Dar dac� mai scriem o scrisoare, vom fi acuza�i de terorism informa�ional. �i dac� afl�m cifra dona�iilor externe �i o facem public� — ne facem de r�s �ara, �i cine s� o spele de ru�ine dup� asta? �i dac� se dovede�te c� finan��rile externe asigur� calculatoarele pentru poli�i�ti, repara�ii �n cabinetele judec�torilor, traininguri pentru func�ionari de Guvern — cum r�m�ne cu «statalitatea»? �nc� nu am scris scrisoarea la Finan�e…

Alina Radu


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
[email protected]