E o problema mai grav� cu Br�ncu�i. Am aflat de la un doctor, decedat �n 1999, Traian Stoicoiu, de l�ng� T�rgu Jiu. �ntr–o var�, pe c�nd tat�l doctorului se plimba prin parcul de la T�rgu Jiu, l–a �nt�lnit pe Br�ncu�i. Se cuno�teau, au fost colegi �n clasele primare. A�a a aflat despre scopul revenirii sculptorului: studia locul unde s� amplaseze ni�te monumente, comandate �n memoria eroilor din primul r�zboi mondial. Matei Stoicoiu i–a spus c� ar dori s�–i fac� cuno�tin�� cu fiul s�u, Traian. C�nd acesta l–a cunoscut pe Br�ncu�i, a r�mas profund impresionat. Ceea ce relatez acum vine de la Traian, el a rugat s� transmit �i altora acest mesaj �i eu  m–am g�ndit la tine. Pune rubrica «adev�r dezv�luit» sau «din prima surs�». Traian Stoicoiu mi–a povestit cum comuni�tii au schimbat adev�ratele denumiri ale operelor lui Br�ncu�i. De exemplu, «Coloana infinitului» a fost numit� ini�ial de autor «Coloana sacrificiului infinit». O explica�ie: dac� num�r�m modulele din care este alc�tuit� coloana, ob�inem un num�r care reprezint� anul de �nceput al primului r�zboi mondial. Coloana se termin� cu o jum�tate din modul, adic� reprezint� jum�tatea anului respectiv. Al doilea monument, conceput de Br�ncu�i, este o mas� �nconjurat� de 12 scaune. Pe mijloc se afl� Iisus Hristos. Sculptorul a numit lucrarea «Masa apostolilor neamului», iar comuni�tii au schimbat–o �n «Masa t�cerii». Cel de al treilea monument, arat� ca o poart�, dar nici pe departe nu este poart�. Adic�, nu se nume�te «Poarta s�rutului», c� nu are nicio leg�tur� cu memoria eroilor, ci monumentul «�ntregirii neamului», deoarece fiecare st�lp este alc�tuit din al�i 4, uni�i cu o grind�. S�rutul mai semnific� �i unitate. Deci, ace�tia reprezint� 8 regiuni care trebuiau s� se alipeasc� Patriei mame, Rom�nia. Este necesar s� �tie lumea, toat� lumea, Br�ncu�i a fost un sculptor simbolist. Comuni�tilor nu le–au pl�cut denumirile date de Br�ncu�i operelor sale �i le–au schimbat f�r� acordul autorului. De atunci am r�mas cu denumiri cenzurate, iar rom�nii parc� sunt droga�i, nu vor s� schimbe nimic. Doctorul Traian Stoicoiu, �nainte de a muri, m–a rugat s� transmit �n �ar� aceast� informa�ie pe care el o de�inea. Cu stim�, Liviu, un rom�n sup�rat c�, la Paris, Muzeul Br�ncu�i a fost singurul cu intrare liber�, dar unicul �n care nu se putea fotografia, transmit mai departe ce mi–a zis amicul J.F., rom�n altoit �n Canada».

Mesaj primit cu rug�mintea de a fi transmis mai departe!

Comentariul meu pentru L. �i pentru tine.

«Nu am agreat niciodat� �i sub nicio form� comuni�tii �i comunismul, cu at�t mai mult c�, tr�ind �n Basarabia, am suportat nu doar umilin�e materiale �i mu�truluial� ideologic�, dar �i consecin�ele �ovinismului rusesc, ambalat �n folia str�lucitoare, numit� pe atunci «interna�ionalism proletar» care avea un scop precis: mobilizarea tuturor popoarelor �n ap�rarea intereselor imperiale �i «contopirea» (adic� dizolvarea) na�iunilor �n una singur�, «popor sovietic», purt�tor de limb� rus�. De fapt, acea politic� avea scopul rusific�rii tuturor popoarelor care se aflau �n interiorul �i �n vecin�tatea imperiului. Cazul lui BR�NCU�I, �n contextul descris mai sus, e unul singular �i, a� zice, e unul fericit, poate. Afl�ndu–se la Paris, una din metropolele globaliz�rii, Br�ncu�i era obsedat de dorul de �ar� �i simbolismul imaginar al operelor sale este motivat. Din cauza dificult��ilor cu care �i materializa opera, Br�ncu�i schimba denumirile lucr�rilor sale �n c�teva r�nduri. Faptul este cunoscut, s–a scris despre aceast� calitate a sculptorului. Pe de o parte. Pe de alta, �n jurul lui Br�ncu�i se «�nv�rteau» diferite categorii de oameni, �i comuni�ti care, la r�ndul lor, aveau obliga�iuni fie de supraveghere, fie etalau un fel de prietenie fals� cu intelectualii rom�ni de pondere ai acelor timpuri, un soi de oameni angaja�i �i pl�ti�i ca supraveghetori sub acoperire. Desigur, comuni�tii au f�cut multe potlog�rii. �n cazul lui Br�ncu�i, precizarea acestor denumiri, cred, a fost spre bine, simbolismul lor c�p�t�nd o dimensiune mai universal�. Sub denumirile cunoscute ast�zi �ntregii lumi, mai cur��ate de tenta sentimentalismului na�ional–(ist), cred c� le st� bine. Nu totul ce se f�cea �n timpul comunismului se f�cea cu m�na lor. Ei acceptau sau respingeau. Era un soi de «om�na�i» care executau ordinul. Unul dintre ei a schimbat �i denumirile lucr�rilor lui Br�ncu�i �i din «Coloana sacrificiului neamului», «Masa Apostolilor neamului» �i «�ntregirea neamului» avem azi «Coloana infinitului», «Masa t�cerii» �i «Poarta s�rutului». Dar adev�rul trebuie s�–l cunoa�tem �i s�–l transmitem mai departe, ca s� onor�m dorin�a lui Traian Stoicoiu. �i memoria doctorului Stoicoiu».