Femeile 100% munc�, 70% salariu
Studiul «Bugetul gender �n R. Moldova», realizat �n Taraclia �n cadrul proiectului «Promovarea egalit��ii �ntre genuri �n politicile �i programele na�ionale de dezvoltare» (UNIFEM), dezv�luie faptul c� «statele de personal» nu ofer� �anse egale de munc� �i de salarizare pentru femei �i b�rba�i.
Pentru prima dat� �n R. Moldova sunt analizate bugetele institu�iilor pe baz� de gen. �n consecin��, ar putea fi create posibilit��i de remunerare egale pentru b�rba�i �i femei, indiferent de genul ocupa�iilor. La Taraclia, obiectele cercet�rii au constituit Liceul Teoretic nr.2 �i Poli�ia. �n �nv���m�nt, de regul�, muncesc mai multe femei, iar �n Poli�ie mai mul�i b�rba�i, astfel fiind asigurat� diversitatea �n cadrul cercet�rii.
Ana Tomceac, cercet�tor �tiin�ific de la Institutul Economie, Finan�e �i Statistic�, �n cadrul �nt�lnirii cu reprezentan�ii organelor financiare din Taraclia, a men�ionat c� atunci c�nd sunt distribuite resursele financiare de stat pentru remunerarea personalului, trebuie s� se �in� cont �i de implicarea femeilor �n structurile de stat, implicarea societ��ii civile �n promovarea politicii de gen �i de sporirea eficien�ei bugetului la toate nivelurile. Or, legisla�ia R. Moldova recomand� respectarea principiului de egalitate a femeilor �i b�rba�ilor at�t la ocuparea locurilor de munc�, c�t �i la salarizare.
Analiza form�rii �i structurii cheltuielilor resurselor financiare la Taraclia a ar�tat c� cele mai multe dispropor�ii de gen rezid� �n salarizarea angaja�ilor din sectorul bugetar. �n 2007, salariul mediu lunar al unei femei constituia 72,6 % din salariul mediu al unui b�rbat, a mai spus Ana Tomceac. Discrepan�a este determinat� de faptul c� majoritatea femeilor de�in posturi prost pl�tite, cum ar fi cele din domeniile �nv���m�ntului, educa�iei, s�n�t��ii, asisten�ei sociale, etc.
Poli�i�tii, mai bine pl�ti�i dec�t �nv���toarele
Totodat�, «bugetul nu are clasificare social� �i nu poate fi diferen�iat dup� gen �i v�rst�», a mai ad�ugat Albina Casapova.
Au urmat discu�ii �n contradictoriu. Unii reprezentan�i ai organelor de finan�e din Taraclia au declarat c� «femeile nu se opun ca b�rba�ii s� primeasc� un salariu mai mare dec�t ele, deoarece rolul b�rbatului, de fapt, este s� aduc� mai mul�i bani �n cas�, pentru c� el �ntre�ine familia». Al�ii au indicat c� exist� femei care ar face fa�� unor munci responsabile de conducere �i ar fi remunerate mai bine, dar nu sunt acceptate de societate �i de b�rba�ii care conduc pe aceste pozi�ii.
«Trebuie s� promov�m o egalitate �ntre b�rba�i �i femei, care ar permite ca fiecare s� aib� locul de munc� pe care �l dore�te �i s� fie remunerat f�r� discriminare», a declarat Mihaela Darii coordonator monitorizare �i statistic� gen �n cadrul proiectului «Promovarea egalit��ii �ntre genuri �n politicile �i programele na�ionale de dezvoltare», UNIFEM.
Ana Tomceac a conchis c� la formarea bugetului lipse�te elementul care permite promovarea echilibrului de gen, f�c�nd recomand�ri care ar permite lichidarea diferen�elor.
Prin proiectul «Promovarea egalit��ii �ntre genuri �n politicile �i programele na�ionale de dezvoltare» UNIFEM �i propune s� promoveze egalitatea �ntre genuri �n corespundere cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, Strategia de Cre�tere Economic� �i Reducere a S�r�ciei.
Veronica RUSSU