Nr. 180 (22 mai 2008)


 Editorial

Cu Andrei Turcanu despre suferintele centaurului
La Editura «Cartier» a ap�rut cartea «Suferintele centaurului», de Andrei Turcanu, ocazie potrivit� s�–l provoc pe Andrei Turcanu la un dialog. Continuare 

Cuibul
La Strasbourg, �n preajma cl�dirii Parlamentului UE, este o alee cu copaci f�r� ramuri. �n v�rful fiec�rui copac este un cuib de cocost�rci, natural, cu cocost�rci vii �n fiecare cuib, cu pui adev�rati l�ng� fiecare cocost�rc Continuare 

Cu Andrei �urcanu despre suferin�ele centaurului

La Editura «Cartier» a ap�rut cartea «Suferin�ele centaurului», de Andrei �urcanu, ocazie potrivit� s�–l provoc pe Andrei �urcanu la un dialog.

— Cum ai ajuns la «Suferin�ele centaurului»?

— Prin �n�elegerea �i sus�inerea directorului Editurii «Cartier», Gheorghe Erizanu. Imaginea «centaurului» m� obsedeaz� �nc� de pe c�nd eram student. Jum�tate b�rbat, jum�tate cal — ce poate fi mai cutremur�tor pentru simbolizarea dublei ontologii a fiin�ei umane dec�t aceast� alc�tuire mitic�? Pentru noi, acest simbol are, cred, o semnifica�ie deosebit�. Suntem, �n totalitate, ni�te fractura�i, ceva inform, neorganic, ceva «lipit» din jum�t��i str�ine ori �nstr�inate, opuse sau chiar incompatibile. Jum�tate rom�ni — jum�tate moldoveni, jum�tate sovietici — jum�tate europeni, jum�tate punct — jum�tate virgul�, jum�tate gravizi – jum�tate avorta�i. Cineva�i–oricum–oarece–oricui — iat� ce suntem. Un talme�–balme� imposibil, un amestec de absurd �i tragic, de patetic �i mizerie.

— Te referi cumva la ultimul sondaj sociologic IMAS?

— �i ultimul sondaj, �i cele anterioare au scos �n eviden�� o situa�ie sociologic� plin� de paradoxuri. Dar acestea nu sunt dec�t reflexele unor contradic�ii mai ad�nci ale fiin�ei na�ionale, oglinda naturii ei fracturate, «centauriene». Depinde �ns� din ce perspectiv� vii s� contempli aceast� fiin�� cu dedubl�rile ei infinite. Viziunea cea mai simpl�, una profund du�m�noas� poporului nostru, este cea care ne reduce la condi�ia de dobitoace primare, cu reac�ii pur fiziologice, docile �i supuse, u�or de manevrat, incapabile s� se conduc� singure �i numai bune de condus. �tii cumva cum ne numesc curent, cu un dispre� suveran, augu�tii magi ai acestei �coli antropologice (anti)moldovene�ti? B�DLO, adic� aborigeni primitivi, lipsi�i de inteligen��.

— Dar ce a fost pentru tine critica literar�, politica, pe care, se pare, le–ai abandonat definitive?

— Din firea mea sunt un maximalist, �n ac�iuni, �n cerin�ele fa�� de mine �i fa�� de ceilal�i. Detest «jum�t��ile» amatoriste, diletantismul lucrului f�cut «pe �ncercate», de m�ntuial�. Dar �mi repugn� �i «tehnicismul» f�r� suflet, profesionalismul de serviciu, f�r� patos, f�r� combustie interioar�. Sunt un om cu un sim� accentuat al r�spunderii, un ins care «arde» �n ceea ce face. Iar ceea ce fac e ghidat ori trebuie neap�rat s� duc� spre adev�r. Recunosc, numai poezia satisface maximalismul meu �n totalitate, numai aici am deplina libertate de a fi �ntru adev�r, cum ar fi spus Noica. Numai �n poezie pot fi (�i sunt!) sincer �i liber ca �n fa�a lui Dumnezeu. C� nu au fost premiate c�r�ile mele de poezie, nu–mi pas�. C� s–a scris pu�in despre ele — sunt sigur, se va scrie. Critica literar� mi–a produs anumite (mici �i pu�ine) satisfac�ii �ntr–o epoc� c�nd aveam at�tea de spus �i c�nd nici nu puteam admite g�ndul c� poeziile pe care le scriam pot fi publicate. Politica — da! cu ea e alt� poveste. At�t c�t a fost O POLITIC� NA�IONAL�, UNA PENTRU TO�I, adic� p�n� la alegerile parlamentare din iarna lui 1990, politica a fost pentru mine TOTUL. Imediat �ns� ce au ap�rut «listele» electorale, am resim�it cum �n locul politicii na�ionale vine politicianismul cu sec�tura politicianist� agresiv� �i cinic� �n frunte. Disperat, ce era s� fac? Am t�cut. C�teva ie�iri «inoportune», care erau mai degrab� ni�te gesturi dezn�d�jduite de «sinuciga�» politic, au fost pe loc sanc�ionate. Un ins, c�p�tuit bine cu banii de la cenaclul «A. Mateevici», �i care azi �ncearc� s� �ncalece m�r�oaga «liberal�», mi–a trimis acas� un cap de c�ine. A f�cut–o la indica�ia «�efului», un ministru de atunci �i, fire�te, un mare «patriot», trecut nu peste mult� vreme deschis �n solda lui Antiufeev. Etc.,etc., etc. Mai t�rziu am mai avut ni�te iluzii. Credeam c� fac un mare serviciu poporului, ��rii, pun�nd stavil� «r�ului mai mare», ajut�nd s� vin� �n frunte «r�ul mai mic». Iluzii! Nu exist� r�u mai mare sau mai mic. R�ul este r�u �i punctum. De c�nd am �n�eles acest adev�r simplu m–am retras �n sine �i m–am f�cut cutie de rezonan��. Cioc�nesc ad�ncurile �i m� bucur c�nd ele �mi r�spund cu un sunet nea�teptat de org� cosmic�. �n�eleg c� acesta e sunetul adev�rului �i–l pun pe h�rtie. �n aceste momente sunt foarte fericit.

Antonina Sarbu


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
[email protected]