Jurnali�tii de investiga�ie vin �n ora�ul t�u!

La 15 mai, Ziarul de Gard� a dat startul unei campanii de �nt�lniri locale cu publicul din �ntreaga republic�, pentru a discuta �mpreun� efectele corup�iei �i posibilit��ile cre�rii unui parteneriat �ntre pres� �i cet��eni �mpotriva acestui fenomen.

Prima �nt�lnire a avut loc la C�l�ra�i, iar �n urmatoarele 9 luni vor urma vizite �n alte 17 ora�e �i or�ele din R.Moldova. Totodat�, un �ir de �ntruniri publice vor avea loc �n municipiul Chi�in�u.

Tinerii din C�l�ra�i care au participat �n 15 mai la �ntrunire au identificat cauzele corup�iei �n localitatea lor, precum �i c�ile de tratare a acestei probleme. Fiecare participant �i–a scris opinia pe «Standul Libert��ii de Expresie», inaugurat de redac�ie pentru o mai bun� �i mai liber� comunicare. «Standul Libert��ii» va circula prin toate ora�ele, iar opiniile exprimate de cet��eni vor fi redate �i �n paginile Ziarului de Gard�.

Ziarul de Gard� la C�l�ra�i

Sergiu Cojocaru, �eful Direc�iei Cultur� a Consiliului Raional C�l�ra�i
Ziarul de Gard� e o mic� c�l�uz� �n multe lucruri pe care tinerii �i doresc s� le afle. Avem pu�ine ziare �n Basarabia care �ndr�znesc s� se numeasc� independente �i mai ales de investiga�ie. Ziarul de Gard� ap�r� cu tot dinadinsul cet��enii care nu vor s� devin� robii cuiva.

Aneta Grosu, redactor-sef ZdG: 4 ani e o v�rst� foarte mic� pentru o publica�ie �n R. Moldova �n condi�iile �n care omul deseori alege cu greu �ntre o p�ine �i un ziar, atunci c�nd decide ce anume s� cumpere. La 15 mai am ini�iat o campanie care va avea loc �n �ntreaga republic�. �ncerc�m s� le spunem cititorilor no�tri c� vrem s� fim prieteni cu ei, iar prietenii au �ncredere unii �n al�ii. Ceea ce putem s� le promitem cititorilor este c� nu vom tr�da interesele, principiile �i problemele lor. De fapt, �i sondajele �i exper�ii independen�i spun �ntr–un glas c� cea mai serioas� problem� �n R. Moldova este corup�ia al�turi de s�r�cie. Dar poate c� s�r�cia nu ar fi at�t de mare, dac� ar fi mai mic� corup�ia. Noi ne–am propus s�–i ajut�m pe cet��eni s� devin� oameni care ar �nfrunta corup�ia cu demnitate. Nu da mit�, este un principiu �i un slogan cu care vom merge din cas� �n cas�, pentru c� noi ne–am convins: de patru ani, de c�nd facem acest ziar, nici un coleg de–al nostru nu a dat mit� �i nu s–a schimbat nimic �n via�a lor. Atunci c�nd dai mit� e�ti complice la o infrac�iune �i po�i ajunge pe banca acuza�ilor. De multe ori problemele cu care se confrunt� cet��enii sunt cauzate de corup�ie, de aceea avem �n societate oameni foarte boga�i, al�turi de o s�r�cie lucie. Prin �ndemnul nostru ca presa s� v� fie pieten nu spunem ca noi s� fim ace�tia, s� v� fie prieten TIMPUL sau Jurnal de Chi�in�u, Literatura �i Arta sau Vocea Basarabiei, toate publica�iile �i mediile independente care nu sunt afiliate unor forma�iuni politice.

Tudor Josan, jurnalist: Fac o trimitere la Constantin T�nase, care spunea despre voi c� «�i place m�na asta de fete de la Ziarul de Gard�, care au reu�it s� r�stoarne pe dos publicistica din R. Moldova». A face un ziar �n condi�iile autoritarismului care domne�te �n R. Moldova, a terorii declan�ate de c�tre autorit��ile statale �i a face un ziar care are un v�dit caracter justi�iar, �ncearc� s� scoat� dreptatea la lumin� — e un mare act de curaj. M� �nchin �n fa�a acestui m�nunchi de fete. Sunt abonat chiar de la apari�ia ziarului. Reu�esc fetele astea s� dea �i o anumit� spiritualitate, unor compartimente ale ziarului, m� refer �n special la materialele semnate de Antonina S�rbu. �ntr–un ziar care are o tematic� de lupt� contra unor fenomene cum sunt corup�ia �i autoritarismul, cum este �nc�lcarea flagrant� de c�tre reprezentan�ii puterii a drepturilor omului la fiece pas, se g�se�te cheia potrivit� pentru a strecura �n pagini �i ni�te subiecte de o sensibilitate sufleteasc� extraordinar�, pe care reu�e�te s� le fac� Antonina S�rbu. Ziarul de Gard� poate ajuta tinerii s� �n�eleag� situa�ia real� din R. Moldova, nu cea pe care ne–o scriu ziarele ce toac� banii de la buget �i nu fac altceva dec�t s� spele creierii cititorului, promoveaz� politic� laudativ� �n interesul autorit��ilor, a guvern�rii comuniste. De asemenea, un aspect financiar pe care �tiu c�–l are �i Ziarul de Gard�, c�nd nu este finan�at cu nici un leu de la buget, a�a cum sunt ate ziare, �n condi�iile c�nd trebuie s� lupte pentru fiecare leu care se cheluie pentru elaborarea ziarului, este un dublu act de curaj editarea acestei publica�ii.

Aurica Guzun: Am cunoscut Ziarul de Gard� �n lunile martie �i aprilie a.c.  �ntr–adev�r, este un ziar care se str�duie s� scoat� la iveal� lucrurile pe care al�ii le trec sub t�cere. V� �ndemn s� citi�i presa, pentru c�, nu �tiu de ce, noi suntem mai pu�in informa�i, nu lu�m �n considerare �tirile care se difuzeaz�, informa�iile care ni se ofer�, f�r� s� ne d�m seama c�, cu informa�ia, ne putem ap�ra.

Nicolae Cu�chevici: Majoritatea dintre cei prezen�i la �ntrunire au v�rsta R. Moldova, �i, de fapt, ei au o g�ndire mai liber� dec�t noi, cei care ne–am n�scut �nainte de anii «90. �i dac� ace�ti tineri ar fi indiferen�i fa�� de ceea ce se �nt�mpl� �n �ar�, mi–ar fi team� s� m� g�ndesc la viitorul R. Moldova, care �i a�a se afl� �ntr–o situa�ie destul de delicat�. Zi de zi vi se pot �nc�lca drepturile f�r� s� �ti�i, �i din moment ce vi se �nt�mpl� acest lucru, voi t�ce�i, iar autorit��ile �i creeaz� impresia c�, dac� omul tace, �nseamn� c� �i pot permite s� nu �in� cont de p�rerea cet��enilor.

Vladimir Dodon — profesor de muzic� care, timp de 18 ani, a confec�ionat violoncele, contrabasuri �i viori de toate dimensiunile, la care se c�nt� prin toat� Europa: Sunt �ntrebat de ce stau la C�l�ra�i �i nu merg la Chi�in�u, unde e nucleul muzicii clasice. Eu r�spund de fiecare dat� c�, dac� eram la Chi�in�u, nu f�ceam ceea ce am f�cut. Am avut oferte s� r�m�n �i �n Fran�a, �i �n Rom�nia, �ns� dorul de plai �i de p�rin�i a fost mai presus. Asemeni Codrului nostru nu este nimic pe �ntreg p�m�ntul. Le povesteam francezilor despre locurile noastre pitore�ti, �i ei ziceau c� �i provoc s� vin� s� vad� meleagurile noastre. Le–am spus c� p�m�nturile lor nu fac nici 5 bani pe l�ng� ale noastre. De aceea, v� �ndemn, copii, s� v� promova�i aici. Copacului, dac� �i schimbi locul, nu va da roade.

Gheorghe Co�ofan�, consilier raional, cititor fidel al Ziarului de Gard�: Am cunoscut Ziarul de Gard� �nt�mpl�tor, la un miting organizat �ntru sus�inerea Antenei C. Acum sunt un cititor �nr�it. Regret c� �n copil�ria mea nu era un asemenea ziar, eram pu�i s� citim numai «T�n�rul leninist». Am luat exemplu de la Ziarul de Gard� �i am �ncercat s� facem o astfel de publica�ie �i la noi, «Sipotenenii �i satul lor». Nu doresc nimenui s� treac� prin ce am trecut eu �n copil�rie, c�nd pentru dorin�a de a cunoa�te adev�rul o primeam peste cap, �n sensul direct al cuv�ntului. Tinerii de ast�zi au mai multe posibilit��i dec�t noi. Am o ur� pe sistemul acesta comunist, de�i �n trecut �l adoram. Ani de zile am fost �nv��at c� noi eram cei mai ferici�i de pe p�m�nt, �i c� americanii erau negri. Nu vreau s� aib� parte de aceea�i soart� �i copiii mei, �i m� bucur c� fiica mea, privind la televizor, �mi spune c� se teme de Voronin. Fi�i combativi!

 

Tinerii din C�l�ra�i �mpotriva Corup�iei

Ludmila Cazacu:
«�tim fiecare c�t� corup�ie este la admiterea �n Universit��ile din R. Moldova. Cum putem combate problema dat�, �n situa�ia �n care nu fiecare �i poate permite s� dea bani ca s� ob�in� un loc la buget?»

Lucia Bobeic�, Profesoar� la Colegiul Alexandru cel Bun:
«Am f�cut �i eu facultatea, iar timp de patru ani, absolut nim�nui nu am dat mit�, �i nimeni nu a �ncercat s�–mi cear� un b�nu�, pentru c�, �ntr–adev�r, am �nv��at. Elevilor nu le r�m�ne dec�t s� �nve�e. Lucrez la Colegiul Alexandru cel Bun din C�l�ra�i, �i nu iau nici un ban de la studen�i �i cred c� nu am s� fac acest lucru pe viitor. Este problema studentului dac� vrea s� �nve�e sau nu, dac� �nva�� — evolueaz�, dac� nu — r�m�ne la nivelul la care este.»

Veronica Jumbei:
«Nu e corect s� ne speriem de faptul c� ni se cere mit�. Misiunea noastr� este de a schimba mentalitatea tinerilor care nu �nva�� �i se bucur� c� pot da mit� �i intra la facultatea la care vor ei. Un proverb chinez spune c� o genera�ie planteaz� copaci, iar alta culege roadele. Pentru noi roadele au fost culese, �ns� nu au fost valorificate. Trebuie s� lupt�m ca s� sc�p�m de corup�ie �n urm�torii ani, pentru ca cei mai tineri, care vin dup� noi, s� nu se confrunte cu acest flagel.

Olesea Goncear:
«Am cunoscut persoane care dau mit�. Nu este doar vina profesorilor �i a studen�ilor c� �n universit��i �i �n �coli se d� mit�. P�rin�ii poart� �i ei o parte din vin�, pentru c� �i ei particip� la actul de corup�ie, ei fiind nemijlocit cei care dau banii. C�t despre elevi sau studen�i, pot s� le spun doar c� este mult mai u�or s� �nve�i dec�t s� dai mit�. �nceputul poate fi greu, am avut �i eu o ini�iativ� de a da mit�, �ns� am �nv��at �i am ob�inut nota pe care mi–am dorit–o f�r� s� dau bani. A�a c� �i �ndemn pe to�i s� spun�: NU corup�iei.»

Veronica:
«Cunosc un caz real c�nd o elev� a �ncercat s� lupte �mpotriva profesoarei care �i cerea mit�, �ns� mai t�rziu a regretat acest lucru, pentru c� profesoara s–a r�zbunat �i se r�zbun� �n continuare foarte dur. C�nd un t�n�r are curajul s� vorbeasc�, cei din jur trebuie s�–l protejeze, ca s� nu ajung� »�ap isp�itor« pentru c� a �ndr�znit s� spun� lucrurilor pe nume. Eu, c�nd am absolvit ciclul gimnazial, am vrut s� intru la Colegiul de Medicin� din Chi�in�u, dar mi s–a spus c� pentru a ob�ine un loc la buget trebuie s� am media notelor 10. Eu aveam media 9,18,  �i nu am reu�it nici m�car la contract, pentru c� se cerea media 9,4.  Mai t�rziu mi s–a propus s� pl�tesc 300 EURO ca s� intru �n alt� grup�, format� dup� examene. Am refuzat s� fac acest lucru, pentru c� eram sigur� c� mai t�rziu mi se va cere dublu la finele fiec�rui simestru. De asemenea, cu to�ii �tim c� avoca�ii �i procurorii iau mit�, fratele meu a f�cut o gaf� �i a sc�pat numai pentru c� a dat mit� pocurorului. A pl�tit 2 mii EURO ca s� scape de un dosar penal. Am auzit vorbindu–se c� la noi, la C�l�ra�i, oamenii dau 100 EURO cu m�na temur�nd�, iar la Chi�in�u mita se d� cu geamantanul.»

Campania «Jurnali�tii de investiga�ie vin �n ora�ul t�u!» este parte a unui proiect mai amplu de ac�iuni dedicate eforturilor de a �nt�ri �ncrederea cet��enilor �n pres� �i �n posibilitatea de a combate corup�ia �mpreun�. Organizarea acestei campanii a fost posibil� cu sprijinul Academiei pentru Dezvoltare Educa�ional�.