1. Un c�mp cu flori de rapi��

La data la care ve�i citi aceste r�nduri, ve�i fi ie�it deja din st�rile pe care le–a�i tr�it privind filmele prezentate la cea de–a 7 edi�ie a festivalului de film documentar Cronograf. Pe 15 mai, echipa OWH studio, respect�nd tradi�ia, ne–a �nm�nat c�te o stebl� de floare de rapi��. Alt�dat� poetul scria: «�n c�mp de floarea soarelui /au ars august �i argintul rece al triste�ii ochilor t�i…». Ei, numai cei de la OWH au putut s� descopere splendoarea unui c�mp galben de rapi��…Ca s� vezi, rapi�a este �n prezent una dintre cele mai importante specii oleiere. Uleiul de rapi�� are multiple utiliz�ri �n industrie pentru fabricarea de carburan�i, dar este folosit �i �n preg�tirea uleiului comestibil �i a margarinei. Adic�, rapi�a ar fi un fel de rud� cu floarea soarelui. Din 15 p�n� �n 19 mai, Documentul prezentat �n premier� �n Moldova a revenit �n prim plan. �n competi�ia final� pentru cele dou� Trofee au concurat peste 50 de filme din 23 de ��ri, nume de rezonan�� ale cinematografiei interna�ionale. Dar �i nume noi, care au anun�at c� filmul documentar se dezvolt�, tr�ie�te �i ne bucur� �n starea �n care poate s� o fac� doar acest gen de art�. Oboseala, una pl�cut� �i care ne face meditativi �i receptivi la ce am v�zut c� r�m�ne ca document din acest secol, trece. St�ruie bucuria comunic�rii cu cei care adun� documente fie ele despre via��, moarte, singur�tate, �ar�, dezrobire, c�ntec, str�inie, �nfr�ngere, adic� fiin�a uman� implicat� �n manifest�rile existen�iale ale sec. 21.

2. Fellini ne–a �ndemnat «Trece�i la neorealism!»

Dup� ce lumea a aflat c� �n Rom�nia se produce o revolu�ie, poate prima care se transmitea �n direct, Federico Fellini, care avea rela�ii de prietenie cu mul�i cinea�ti rom�ni �i un gen de admira�ie pentru cinematograful made in Romania, s–a g�ndit c� din pozi�ia lui de mare autor de film neorealist, �i poate permite s� dea un sfat cinematografului rom�nesc. �n primele dou� luni, dup� 1989, ianuarie–februarie a trimis o scrisoare deschis� c�tre Uniunea Cinea�tilor felicit�ndu–i pentru c� au sc�pat de dictatur� �i cenzur� �i le–a spus c� trebuie s� se apuce de neorealism. Astfel se �nt�mplase �n Italia, �n arta cinema italian� �n anul 1950—1960.

Alexandru Solomon un reprezentant al noului val al cinematografiei rom�ne a prezentat �n cadrul festivalului filmul «R�zboi pe calea undelor/Cold Waves, un documentar despre sec�ia rom�n� a postului de Radio Europa Liber�…

— Documentarul dvs. s–a n�scut ca o reac�ie a ceva sau se revendic� de la o mi�care, un grup sau v� deplasa�i pe propriul drum?

— Eu nu am un plan tematic. Atunci, �n epoca ceea a lor, aveau multe planuri ideologice. Eu lucrez f�r� plan.

— �n deschiderea festivalului spunea�i c� sunte�i �n prima vizit� la Chi�in�u, c� toat� informa�ia era culeas� pe drumul de la hotel la cinematograf. �n ultima zi probabil a�i cules �i alte impresii?

— Bine, despre Basarabia nu m� apuc s� trag eu concluzii, dar Chi�in�ul este un ora� pl�cut, verde, cu tot felul de probleme evidente. Se vede c� a trecut prin diverse �ncerc�ri, se vede �i pe oameni, amestec de culturi… �mi place. Parc� oamenii, aparent poate, nu–s at�t de �ncr�ncena�i ca la Bucure�ti.

— �i despre primul festival la care participa�i, cum a fost organizat?

— Festivalul cre�te, �n mod evident. Se vede dup� num�rul de oaspe�i, filme, participan�i. Au fost destule prezen�e bune, ar fi poate o idee de f�cut mai multe sec�iuni de program, s� fie mai multe categorii, ca la oricare alt festival.

— Ce filme v–au pl�cut mai mult?

— Sunt membru al unui juriu, nu pot divulga deocamdat� ce am ales, dar v� pot spune c� au existat multe filme bune care m� fac s� reflectez. De exemplu, «Marcela», �n regia Elenei Tresticova sau «Nu te sup�ra, dar…» al Adinei Pintilie, «Clinica» de Tomasz Wolski, «Secretul de la Deva».

— Documentarul p�e�te �n pas cu via�a?

— �i eu ce s� v� r�spund? Dar nici nu po�i s�–i obligi pe oameni s� cuprind� tot spectrul c� doar nu exist� un plan, obliga�iuni de partid, oamenii fac ce vor, fac ce simt…

— C�t timp a�i lucrat la filmul «R�zboi pe calea undelor» care mi–a pl�cut �n mod deosebit?

— M� bucur c� v–a pl�cut filmul. Ideea nu a venit �ntr–o clip�, fenomenul a �nceput s� m� intereseze mai devreme. Precum am spus, nu am fost un ascult�tor pasionat �i cred c�, �ntr–un fel, �i pozi�ia mea deta�at� a fost un avantaj. Dar e o poveste cu multe straturi �i multe perspective. Po�i s� prive�ti postul de radio Europa Liber� �i din perspectiva ascult�torilor, care este una complet diferit� de cea a rom�nilor care lucrau la Europa Liber�. �i americanii care conduceau postul aveau alt� atitudine…

— De modelare a con�tiin�ei?

— Mult mai pu�in, tocmai aceasta se �n�elege din film, angajarea politic� a sec�iei rom�ne de la Europa Liber� era, mai degrab�, opera c�torva redactori �i c� americanii au �ncercat s� fr�neze orice fel de luare de pozi�ie mai subiectiv�. Cred c� multe din prejudec��ile noastre sunt luate la tr�nt� de povestea asta despre Europa Liber�, foarte multe…

— Ce proiecte ave�i pentru urm�torul film?

— Fac un film despre cum se vede Rom�nia da la volanul unei ma�ini…

— C�nd a �ndemnat Fellini cinea�tii din Rom�nia s� treac� la neorealism?

— Dup� revolu�ie, c�nd a c�zut dictatura �i cenzura. Am avut urechi pentru mesajul lui Fellini, dar atunci nu am avut posibilit��i s� realiz�m acel �ndemn…

3. Premiile Cronograf 2008!

Sec�iunea Principal�: Marele premiu �i Trofeul Festivalului Cronograf, editia a �aptea, a fost c�tigat de filmul «Marcela», regizor Helena Trestikova (Cehia).

Premiul pentru Regie a fost acordat lui Adina Pintilie pentru filmul «Nu te sup�ra, dar…» (Rom�nia).

Premiul pentru Imagine a fost acordat lui Tato Koteshivili pentru filmul «Elicopterul Lor» (Georgia �i Marea Britanie).

Sectiunea cadRO: Marele Premiul si Trofeul cadRO: «Bar de zi si alte povestiri», regie Corina Radu, Rom�nia.

Antonina S�RBU

p.s.  Ministerul culturii a contribuit cu 15 mii de lei pentru desf�urarea festivalului �i ministrul a fost �n sala cinematografului la deschidere. Ce o fi cu aceast� schimbare de macaz, vine 2009?!