Interviu cu parlamentara Vitalia Pavlicenco, pre�edinte al Partidului Na�ional-Liberal

— La 6 mai, �n cadrul dezbaterilor «Moldova �i UE», organizate de Grupul liberal-democrat din Parlamentul European, c�uta�i r�spuns la �ntrebarea: de ce R. Moldova a pierdut 17 ani de la declararea Independen�ei �ncoace. De ce, totu�i, i-a pierdut?

— Am fost invitat� s� vorbesc �n cadrul audierilor organizate �n problema viitorului european al R.Moldova. Salut ini�iativa europarlamentarilor na�ional-liberali, care au propus audierile, fapt ce ne insufl� speran�a c� nu vom mai fi l�sa�i �n voia destinului sau pe m�na comuni�tilor. Am men�ionat, �n cadrul dezbaterilor, c� cel mai clar r�spuns la �ntrebarea de ce am pierdut 17 ani este c� a fost extrem de puternic� influen�a Rusiei �i clasa politic� nu a avut un sprijin bun din alt� parte, pentru a putea ie�i de sub aceast� influen��. Influen�a rus� a generat un mod de a fi al clasei politice, f�c�nd-o dependent� de Moscova. Urmare a acestui fapt, Moldova r�m�ne orfana r�zboiului rece, risc� s� r�m�n� �i orfana Europei, e �nc� victima Pactului Molotov-Ribbentrop, este un teritoriu c�zut nu doar din istorie, ci �i din geografie. Aceasta, cred eu, este percep�ia oamenilor simpli.

Ar trebui s� avem un ajutor influent proEuropa, �n primul r�nd din Rom�nia, care, adeseori, r�m�ne captiva sindromului «neamestecului �n treburile interne ale Moldovei», cerut mereu de Moscova �i de comuni�ti. Rom�nia trebuie s� conving� Vestul de adev�rul privind Basarabia, de identitatea rom�neasc� a R.Moldova. Rom�nii din R. Moldova au a�teptat ca Rom�nia s� intre �n UE �i �n NATO, dup� care s�-�i �ntoarc� definitiv fa�a spre ei, ceea ce �nc� nu s-a �nt�mplat. Regimul comunist nu trebuie, �ns�, confundat cu oamenii dezinforma�i cu bun� �tiin��. Cine altul s� fie avocatul nostru �n Occident? Da, Rom�nia ar trebui aici s� fie mai puternic� dec�t Rusia, ceea ce nu e u�or, �ns� Rom�nia are de partea sa adev�rul — statul R.Moldova nu este un stat rusesc, ci al doilea stat rom�nesc, avem 80 la sut� de rom�ni, char dac� mai s�nt numi�i geopolitic «moldoveni», fiind dezna�ionaliza�i �n perioada sovietic�. Rom�nia are p�rghiile UE, ale Consiliului Europei, ale NATO. PNL pledeaz� programatic pentru conceptul Uniunii Interstatale Rom�nia-R. Moldova, ca �i parteneriat strategic bilateral pentru accederea rapid�, prin asisten�� rom�neasc�, a R.Moldova �n UE. Spre bucuria noastr�, Marianne Mikko, Cristi Bu�oi, Renate Weber, Titus Corl��ean, alti europarlamentari fac declara�ii tran�ante despre guvernarea comunist� �i cred c� �i vor sensibiliza �i mai mult pe deciden�ii vestici asupra faptului c� R.Moldova trebuie s� revin� �n familia european�, de unde a fost rupt� de Moscova �n 1940.

— Cunosc sau nu oficialii europeni c� PCRM, de guvern�m�nt �n R. Moldova, tri�eaz� c�nd declar� c� e preocupat de integrarea noastr� european�?

— �n chiar deschiderea audierilor, Graham Watson, liderul Grupului ALDE din Parlamentul European, a men�ionat c� avem de a face, �n cazul conducerii R. Moldova, cu un regim autocrat �i corupt. Pe parcurs, al�i vorbitori s-au referit la lipsa democra�iei, a pluralismului politic, a libert��ii de exprimare, la lipsa, de facto, a drepturilor Opozi�iei �i la lipsa de progrese �n realizarea Planului de Ac�iuni UE-R.Moldova, la faptul c� nu se respect� legile, c� justi�ia este controlat� de Putere. UE dore�te o continuitate a reformelor �n R.Moldova, unde trebuie s� avem suprema�ia legii, mass media adev�rate, un bun climat de afaceri �i investi�ional. Mie mi se pare c� s-a cam epuizat — ca s� nu zic «a cr�pat» — r�bdarea occidentalilor, iar a�tept�rile lor din 2005 �ncoace nu s-au �ndrept��it. �n 2005, c�nd clanul Voronin semna repejor Planul de Ac�iuni UE-R.Moldova �i Vestul a crezut �n reorientarea proeuropean� a unui regim comunist mafiotizat, eu am spus c�, peste numai un an, Occidentul va vedea c� s-a �n�elat crez�nd c� nu e nevoie de o revolu�ie color la noi, gen cele din Georgia �i Ucraina. Ei, Occidentul a avut nevoie de doi ani ca s� se conving�. Acum cred c� europenii �i americanii au pus cruce pe coali�ia ro�ie-orange, care se mai men�ine doar pentru ca s� r�m�n� — cu orice pre� — la putere, pentru a nu pierde ce a agonisit din averea public�, prin �antaj �i acapar�ri de bunuri str�ine. Comunistii nu pot fi prin �ns�i esen�a lor proeuropeni, pentru ca asta ar �nsemna stat de drept, justi�ie, reforme, libert��i �i drepturi fundamentale, pluralism de opinii �i politic, ceea ce �i arunc� de pe arena politic�. S� fie ei sinuciga�i? �n plus, Voronin �i clanul nu se vor �n UE �i NATO, pentru c� nu le d� voie Rusia s� se reg�seasc� acolo cu Rom�nia, care ar �nsemna �i unificare politic�, ceea ce este moartea lor. Aici e buba a tot ce se �nt�mpl� sau nu se �nt�mpl� �n R. Moldova �i de ce comuni�tii vorbesc de UE, dar nu se vor nici �n visul cel r�u �n UE. Asta explic� �i campania antirom�neasc� extrem de dur�, de natur� electoral�, a comuni�tilor, dar indic� �i dorin�a lor de a-�i drege imaginea �n fa�a nostalgicilor pentru parteneriatul cu PPCD.

Apropo, zilele acestea, Voronin a mai «format» o Comisie pentru integrarea european�, dup� ce a redus la zero efectele Comisiei similare, create, tot de el, �n 2002, confisc�nd esen�a apelului de a se constitui o asemenea Comisie, propus� chiar de mine, �n cadrul PL, apoi al Mesei rotunde, semnat de toate partidele noastre europene, dup� modelul Declara�iei de la Snagov, Rom�nia, din 1995, care a �ntrunit voin�a �ntregii clase politice rom�ne�ti. Nu va ie�i nimic nici din aceasta.

— Ce pondere are azi, �n pragul parlamentarelor din 2009, opozi�ia politic� din R. Moldova?

— S� preciz�m despre care Opozi�ie e vorba. Este una liberal� �i social-democrat�, care nu colaboreaz� cu Puterea, dar este �i o Opozi�ie cre�tin-democrat� �i democrat�, care se vrea for�a «echilibrat�», «moderat�», «lini�tit�», «constructiv�», dar, de fapt, este o Opozi�ie colabora�ionist�. Nu vreau s� calculez procentele acesteia, pentru c� s-ar putea s� fie ajutat� de comuni�ti s� se aburce din nou �n Parlament. Iar Opozi�ia adev�rat� trebuie s� munceasc� �i s� coopereze, pentru a avea peste 50 la sut� �n viitorul Parlament. E foarte greu, condi�iile s�nt inegale — lipsa de acces la mediile (ne)publice, persecutarea oponen�ilor politici de c�tre guvernare, dreptul Opozi�iei doar la pove�ti cu m�ti etc. Dar o alt� cale nu exist�. Trebuie s� examin�m �i eventualitatea unei revolu�ii pa�nice, de protest, dac� ne vom convinge, �i de data aceasta, de falsificarea alegerilor, de presiunile exercitate �n electoral�.

— Ce strategii are PNL �n perspectiva apropiatului scrutin, �n care pragul de accedere �n Legislativ este de 6%?

— Noi muncim. Avem peste un an de c�nd ne-am �nregistrat, am participat la alegerile locale �i am trecut pragul de 5 la sut� unde am depus liste. Apoi am trecut prin ni�te dificult��i legate de apari�ia PLDM, cu care ne �n�elesesem s� facem un congres comun pe 8 decembrie �i echipa PNL �l acceptase pe Vlad Filat ca pre�edinte. �ns� discu�iile nu au urmat �i nu-mi pot explica nici azi ce s-a �nt�mplat. Poate vom afla vreodat�. Noi nu ne-am isterizat, PNL �i-a reluat activitatea intens�, am creat Organiza�ia Tinerilor Na�ional-Liberali �i Organiza�ia Femeilor Na�ional-Liberale, am reconstituit Organiza�ia Municipal� Chi�in�u. Toate structurile s�nt conduse de tineri bine preg�ti�i, activi �n plan politic �i civic — Veaceslav Ombun, Diana Crudu, Victor Domni�or. Apoi am desf�urat o serie de manifest�ri cu implicarea, �n special, a tinerilor — de 27 Martie, c�nd s-au �mplinit 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Rom�nia, �n zilele Summit-ului NATO de la Bucure�ti, de 9 Mai, Ziua Europei, manifestare la care au aderat alte trei partide — AMN, MAE �i PLDM. Cre�m organiza�ii de femei �i tineri �n raioane. Vin la partid oameni noi, dezam�gi�i de clasa politic� din schema descris� de mine mai sus. Vom continua s� muncim, pentru c� orice vot nedat comuni�tilor �i alia�ilor lor va fi un c�tig pentru R.Moldova. S�ntem �n procesul de desf�urare a Delega�iilor Politice Teritoriale, dup� un grafic adoptat de Biroul Permanent Central. Cei interesa�i pot vizita site-ul nostru www.pnl.md, �n cur�nd �mi voi lansa un blog. �n paralel, dorim mai multe ac�iuni comune �i �n Parlament, �i �n afar�, ale Opozi�iei necolabora�ioniste, care s� conduc� la decizii oportune pentru alegerile din 2009. Noi vom lua deciziile pe care organismele colective le vor considera oportune �i optime, iar variante de participare avem — cel pu�in pentru moment — vreo opt. �i �nc� ceva — toat� lumea spune de partidele cu �i f�r� �anse, unii amenin�� s� le spun� oamenilor cu cine s� nu voteze. Nu cred c� e corect. Lumea �tie bine cine a avut mereu pozi�ie tran�ant� �i curajoas� �n Parlament sub acest regim comunist �i cine s-a zb�tut pentru drepturile oamenilor. S�nt unul dintre ace�tia �i �i form�m pe tineri �n acela�i spirit, ca s� nu repete istoria cu unii tineri de la noi care, ajun�i �n Legislativ, au alergat imediat s�-l voteze pe Voronin la 4 aprilie 2005. Dup� care, oamenii — dac� vor vota doar pe cei «cu �ans�», s� nu se supere pe via�a lor. Dac� s�ntem de 17 ani la coada Europei, asta e pentru c� cet��enii no�tri �i voteaz� de 17 ani pe cei de st�nga, care �i tot cump�r� cu bani, spre deosebire de Dreapta rom�neasc�, ce r�m�ne cu dreptatea, cu principiile, dar f�r� puterea de a face schimb�ri democratice ireversibile. �i-apoi, dac� am avea acces egal la mediile publice, oare cine ar explica mai bine oamenilor ce se �nt�mpl�? Ostapciuc sau Pavlicenco? Abia dup� accesul egal mai putem vedea ce �nseamn� sondajele efectuate sub controlul comuni�tilor.

— Ar putea func�iona o larg� coali�ie liberal�?

— Va fi un lucru indispensabil. Sper ca statul s� nu mai fie condus de un singur partid, ci de coali�ii, ca interesele unui num�r tot mai mare de cet��eni s� se reg�seasc� �n deciziile adoptate. Cred c� va fi o a doua Alian�� pentru Democra�ie �i Reforme, dar f�r� PPCD, care r�stoarn� barca democratic� atunci c�nd �i reu�e�te o «mai bun� �n�elegere» cu for�ele antina�ionale. De aceea, trebuie �nv��at� arta dialogului, a compromisului, a transparen�ei. Acest lucru a �nceput dup� alegerile locale din 2007.

— Se tot vorbe�te c�, de fapt, �n 2009, nu ar avea cine prelua puterea de la Chi�in�u. Cunoa�te�i c� ar exista un cabinet din umbr�?

— Exist� o spus� h�ioas� — «g�t de-ar fi, c� jug s-ar g�si». Cred c� vom sta bine �i cu jugul, �i cu g�turile. Important e s� avem o guvernare care s� nu depind� de Rusia. Asta fiind �ansa noastr� pentru Europa. C�t prive�te Guvernul din umbr�, PNL a anun�at c� �l va prezenta �n cur�nd. S�ntem �n proces de definitivare a echipei. O vom afi�a pe site �i poate o vom prezenta �ntr-o manifestare public�. �tiu c� �i alte partide preg�tesc un Guvern din umbr� �i va fi bine dac� vor fi implicate persoane care s� nu se team� de persecu�ii, pentru c� asta e m�ciuca actualilor guvernan�i, adic� persoane curajoase, care s� monitorizeze guvernarea �n acest an pierdut pentru via�a noastr� economic� �i politic�, dar �i s� �i anun�e programele �i viziunile pentru o guvernare postcomunist�. �ntr-o coali�ie de guvern�m�nt se vor alege cei mai buni pentru pozi�iile politice, apoi va veni echipa pentru ministere, care nu trebuie s� fie multe.

— Ce impact au interpel�rile f�cute de dvs. �n Parlament? Cum sunt r�spunsurile oficialilor?

— Am senza�ia c� primesc cele mai multe peti�ii. Le explic oamenilor c� nu func�ioneaz� institu�iile statului �i nici justi�ia. 80 la sut� din pl�ngeri �in de instan�ele de judecat�. Noi, deputa�ii, nu putem interveni �n actul justi�iei, de aceea rezolv cum pot pl�ngerile, dar am un principiu — nu intru �n c�rd�ie cu comuni�tii, precum m� roag� peti�ionarii, nu fac trafic de influen��. Am multe scrisori de la de�inu�i �i le r�spund fiec�ruia personal, le trimit legi ap�rute, pentru c� nu au acces peste tot la ele. S�nt rare nop�ile c�nd m� culc mai devreme de ora 3.00,  adic� �n zorii zilei. Noi, deputa�ii, nu avem asisten�i, facem singuri totul, pentru c� nu vrea Voronin s� �i doteze pe parlamentari cu posibilit��i de lucru — ei nu au nevoie de munca noastr�, s�nt �i a�a irita�i c�, f�r� condi�ii, critic�m guvernarea. Am f�cut �i o declara�ie special� �n Parlament legat de faptul c� r�spunsurile la interpel�ri s�nt formale, numai de uns ochii, pentru c� se spal� o m�n� pe alta. �i regretul e dublu — oamenii nu �n�eleg ce se �nt�mpl�, de ce nu e respectat deputatul. Iar eu le explic — nu-i putem face buni pe comuni�tii, ei trebuie r�sturna�i prin vot. De aceea — mare aten�ie! Nu se poate vota oricum, dar s� ias� bine. Structurile statului s�nt controlate �i �n privin�a r�spunsurilor la interpel�ri de consilierii preziden�iali, care s�nt satrapii regimului antipopular, �i deciden�ii nu s�nt deciden�i, ci slujile lui Tkaciuk. M� mir ce umilin�� suport� s� tr�iasc� �n fiece zi cu frica de acest consilier preziden�ial antina�ional.

Referitor la ini�iativele legislative ale Opozi�iei, acum doi ani, am fost cea care a propus ca R. Moldova s� anuleze vizele pentru cet��enii ��rilor membre ale UE. M-a chemat pre�edintele comunist al Comisiei de securitate s� m� for�eze s� �mi retrag ini�iativa. Nu am f�cut-o, au elaborat ei un alt proiect de lege. Presa de investiga�ie a publicat un studiu despre plagiatul legislativ, practicat de comuni�ti. Zac �n sertarele lui Lupu �i alte ini�iative — de condamnare a crimelor comunismului, de ie�ire din CSI, de anulare a unor documente privind diferendul transnistrean.

— A�i dezv�luit, �n repetate r�nduri, cazuri de corup�ie din cadrul Familiei preziden�iale. Dac� nu a�i avea imunitate parlamentar�, ce s-ar fi �nt�mplat �n condi�iile R. Moldova?

— O ziarist� curajoas�, al�turi de care am muncit mai mul�i ani, a zis c� nu poate fi dec�t ucis�. Cam asta ar fi �i �n cazul meu. S�nt �ntrebat� dac� nu m� tem. Le spun — m� tem, c� s�nt �i eu om �i lupt contra unui regim necru��tor. Tat�l meu, bun�oar�, �n 1953, cu patru luni �nainte de a m� na�te, a fost decapitat. Am multe scrisori anonime despre mafiile din republic� — le primesc prin e-mail, chiar la Parlament, inclusiv despre dispari�ia lui Dimitrov, de la Ministerul Dezvolt�rii Informa�ionale. Dac� nu a� avea imunitate parlamentar�, ar fi fost «mai curajo�i» satrapii bol�evici contemporani. Tocmai de aceea lumea se teme s�-�i spun� durerile, s� lupte contra nedrept��ilor la care este supus�. M� bucur, �ns�, c� nu am depins �n via�a mea politic� de fiica mea, violonist�, care munce�te peste hotare. Adic� ea nu a lucrat sub regimul pe care �l critic, care s�-i aplice persecu�ii, pentru a-mi �nchide gura. Pentru c� am spus de miliardul de dolari celebrat de Familia preziden�ial�, am cerut �n Parlament formarea unei comisii pentru a examina legalitatea averii lui Oleg Voronin, am spus c� era bine dac� o comisie medical� examina starea s�n�t��ii mintale a zisului pre�edinte, care nici nu vrea s� fie al rom�nilor, adic� nici al meu, �i chiar m� bucur, pentru c� m� fac de r�s cu un asemenea pre�edinte. Am aflat, totodat�, c� persoane din anturajul lui Voronin pun ceva la cale contra so�ului meu �i caut� ie�iri spre re�ele importante pentru a plasa informa�ii false despre mine. �tiu mai multe. Deocamdat� spun doar at�t.

— Cum a mai evoluat procesul intentat la cererea dvs. �mpotriva pre�edintelui R. Moldova?

— Dup� ce instan�ele de judecat� locale au refuzat s� examineze cauza, avocatul a depus dosarul la CEDO, unde a fost admis. A�tept�m examinarea.

— Ce �nseamn� pentru familia dvs. ace�ti 7—8 ani de guvernare comunist�?

— Acum oamenii privesc altfel lucrurile dec�t �n 1998—2001, c�nd au existat ni�te ani de libertate. Recent, revista american� Business Week analiza istoria curent� a R.Moldova ca o stagnare agrariano-comunist� �i spunea de politica proruseasc� a guvern�rilor, de corup�ie, infrastructur� primitiv�, dependen�a excesiv� de agricultur� �i de remiten�ele gastarbaiterilor. Op�iunea unora pentru ca R.Moldova s� fie condus� de un singur partid e o catastrof� cauzat� de neinformarea, cu bun� �tiin��, a oamenilor. A�a c�, dac� nu a pl�cut cuiva perioada 1998—2001, a putut ulterior compara cu perioada comunist�, c�nd, �n 7 ani, puterea absolut� a devenit absolut corupt�. Via�� civilizat� se bazeaz� pe dialog, cooperare, nu pe dictatur�. Familia mea a rezistat �n ace�ti ani. L-am ajutat pe so�ul meu Sergiu, doctor habilitat, profesor, �eful catedrei de literatur� universal�, s� fac� un manual de literatur� universal� pentru clasele X-XII. Fiica e plecat� peste hotare din 2000. Am fost activ� �n Opozi�ia extraparlamentar�, cu ini�iative �i realiz�ri. Continuu s� activez cu o echip� de oameni deosebi�i �n Clubul Rotary, am fost pre�edinte, prin rota�ie, �n anul rotarian 2001—2002, tot atunci semn�nd actul de fondare a Districtului 2241 Rom�nia-R.Moldova. Cred c� nu a r�mas mult p�n� ne vom rec�p�ta libertatea. Sloganul PNL este «Libertatea e aproape!».

— Parlamentul refuz�, �n mod repetat, organizarea unor audieri �n problema transnistrean�. �ncotro se merge la acest subiect?

— �n regim comunist, problema transnistrean�, care nu a fost rezolvat� �n 7 ani, este transformat� �n instrument de propagand�. Clanul preziden�ial mafiotizat vrea s� pun� m�na pe patrimoniul din st�nga Nistrului sau, �n cel «mai r�u caz», s�-l dea oamenilor de afaceri din Rusia, prin privatiz�ri ilegale, miza fiind ca regimul Voronin s� se men�in� �i dup� 2009. Din fericire, aceste interese meschine nu corespund intereselor meschine ale clanului Smirnov. �i nu exist� nici o diferen�� �ntre regimul antirom�nesc al lui Tkaciuk-Voronin �i regimul separatist de la Tiraspol. Voronin lupt� s� intre �n gra�iile Kremlinului, milojindu-se s� fie debarcat Smirnov, �ns� Moscova nu-l crede, chiar dac� Voronin �i promite s� men�in� �n sfera rus� �ntreaga Moldov� transnistrizat�. Voronin nici nu mai are timp s� fie crezut. O alt� miz� e s� nu intre nici un democrat sau rom�n �n Parlament, de aceea, Voronin e gata s� se �nfr��easc�, pentru a trece �mpreun� podul antirom�nesc, �i cu «criminalul» de Smirnov, cum l-a numit Voronin mai �nainte, numai s� nu fie proeuropeni �i rom�ni �n viitorul Legislativ. Nu cred c� Occidentul va accepta orice solu�ie. Pentru Vest este important� evacuarea trupelor ruse, lucru pe care nu-l dore�te, �n ruptul capului, Moscova. Ca fost deputat �n AP NATO, am ob�inut, �n 1999, la Amsterdam, ca �ntr-o Rezolu�ie a AP NATO s� se dispun� retragerea imediat� �i necondi�ionat� a trupelor ruse din Moldova. �ns� carul nu s-a urnit. Sper s� evit�m transnistrizarea Moldovei �i permanentizarea militar� a Rusiei �n sud-estul Europei, la frontiera cu UE �i NATO. Conflictul nistrean are menirea s� blocheze extinderea NATO �i UE spre Est — uita�i-v� cum e amenin�at� Ucraina de Rusia �i ce se �nt�mpl� �n Georgia. De unde �i isteriile contra Rom�niei, membr� a NATO �i cu baz� american� la Constan�a. Chi�in�ul a pierdut trenul baltic spre UE �i NATO, apoi l-a pierdut pe cel rom�no-bulgar, acum risc� s�-l piard� �i pe cel ucraineano-georgian.

— �n prezent, dosarele fo�tilor deporta�i se afl� la MAI, iar accesul acestora la arhiv� este limitat. Astfel, �ansa unor b�tr�ni de a-�i vedea retribuite, cel pu�in par�ial, averile confiscate, se am�n�. Noul premier e dintr-o familie de deporta�i. Cunoa�te�i cumva dac� a intervenit la acest subiect, de c�nd a venit �n noua sa func�ie?

— Am fost singurul deputat care a vorbit �n Parlament la adoptarea, �n prima lectur�, a modific�rilor la legisla�ie, prin care fo�tii deporta�i s�-�i primeasc� ceva din averile confiscate de bol�evici. Mai mul�i deputa�i au spus, �n cadrul rundei �ntreb�ri-r�spunsuri, c� nu e corect conceptul privind desp�gubirile de la bugetele locale, golite, �n mare m�sur�, de conducerile comuniste p�n� �n 2007. A�a s-a �i �nt�mplat. Termenul pentru depunerea dosarelor a fost prelungit, dar nu �tiu ce se va reu�i, deoarece, ca urmare a guvern�rii comuniste, contribuabilii s�nt pleca�i peste hotare, iar autorit��ile nu percep deport�rile ca pe o crim�.

— Conven�ia privind micul trafic la frontier� nu s-a aflat pe lista discu�iilor de la Bucure�ti. Cum explica�i acest lucru?

— Semnarea acestei Conven�ii, ca document european, nu se �nscrie �n planul PCRM de a ne �ine �n izolare. Comuni�tii �i construiesc politica electoral� pe antirom�nism, pe distan�area de Rom�nia, transform�nd-o �n «du�manul nr. 1 al statalit��ii moldovene�ti», �i, c�nd colo, vine libertatea de circula�ie pentru o parte din cet��eni, care pot prinde gustul unei vie�i �n Europa �i vor �n�elege ce dezastru e regimul comunist! Asta nu �i-o pot permite satrapii lui Stalin, de aceea formuleaz� preten�ii ce trezesc uimirea UE — cu includerea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului �n zona de frontier�. Ministrul de Externe execut� ordinele antirom�nului Tkaciuk �i difuzeaz� declara�ii aberante, care s�nt �n dauna popula�iei �i afecteaz� grav imaginea statului. Noi avem nevoie nu de un Tratat privind frontiera, ci de consulate rom�ne�ti la B�l�i �i Cahul. Comuni�tii s�nt �n capcan� — semneaz� Conven�ia, �i surp� procentele, oamenii cu ochii deschi�i nu vor mai vota comuni�tii, iar dac� nu semneaz�, provoac� nemul�umiri.

— Presa de la Bucure�ti titra, acum c�teva zile, «Chi�in�ul �ntinde capcane Bucure�tiului». C�t pot continua aceste capcane?

— C�t oamenii nu vor fi informa�i �i nu vor �n�elege c� numai cu ajutorul Rom�niei putem face reforme �i merge spre UE. Alegerile locale au demonstrat, totu�i, c� lumea s-a s�turat de comuni�ti.

— O dona�ie de c�r�i din Rom�nia pentru C�l�ra�i a fost re�inut� la vama Leu�eni. Cine e vinovat de acest abuz?

— �n 1998—2001, c�nd nu aveam o guvernare antirom�neasc�, a�a ceva nu se �nt�mpla. Dup� 2001 (iar agrarienii au fost tot comuni�ti �i e o speculare c� «democra�ii ar fi condus 10 ani) s-a modificat legisla�ia, subtextul fiind s� nu ajung� c�r�i rom�ne�ti. Dup� 2001, �n calitate de membru al Clubului Rotary, am avut o situa�ie similar�, procedura fiind �ngreuiat�, �nc�t este imposibil s� respec�i toate prevederile actelor reglementatoare. De exemplu, se cere ca fiecare carte s� fie trecut� �n list�, cu toate datele, �i dac� aduci 10.000 — scrii de �i ies ochii?

— Ce ar trebui �ntreprins ca cet��enii R. Moldova pleca�i la munc� peste hotare s� poat� participa la vot?

— S� nu fim condu�i de comuni�ti. Dup� plecarea lor va trebui degajat mult moloz �i ruinele l�sate de guvern�rile retrograde. Va trebui �mbun�t��it climatul de afaceri, extins sectorul privat, sprijinit businessul mic �i mediu, dup� care vor veni investi�ii �i vor ap�rea locuri de munc� �i venituri mai mari acas�, l�ng� copii.

— Mai mul�i dintre fo�tii demnitari, bun�oar�, Andrei Sangheli, c�l�toresc, p�n� �n prezent, cu pa�apoarte diplomatice. Ce spun legea �i moralitatea?

— Sub comuni�ti legea este cum dore�te Puterea s� o aplice. Pentru cei iubi�i de Putere legea nu exist�, iar pentru incomozi indica�iile �efilor comuni�ti s�nt mai presus de lege. Personal, c�nd am �ncetat s� fiu deputat �n 2001, am predat pa�aportul diplomatic la MAE, prelu�ndu-l c�nd am redevenit parlamentar �n 2005.

— Ce mai �ti�i nou despre situa�ia presei din R. Moldova?

— Presa e �ntr-o situa�ie dificil�. O duc bine doar ziari�tii afla�i �n serviciul Puterii, ceilal�i s�nt persecuta�i, t�r��i prin judec��i. S�r�cia se r�sfr�nge �i asupra presei, dar e bine c� jurnali�tii se solidarizeaz� �i lupt� pentru accesul la informa�ie. Mai mult� unire va �nsemna izb�nd�.

— V� mul�umim.

Pentru conformitate, A.G.