Nr. 180 (22 mai 2008)


Moldova, cu r�ngi de fier, �mpotriva UE

Uniunea European� investigheaz� exporturile de metale din R. Moldova

Comisia Uniunii Europene a ini�iat recent o investiga�ie asupra exporturilor de metale din R. Moldova. Produc�torii de metale din UE acuz� R. Moldova, al�turi de China �i Turcia, c� ar vinde fier la pre�uri nejustificat de mici, cauz�nd astfel pierderi enorme fabricilor europene de metale. �n timp ce cel mai mare produc�tor de metale din R. Moldova nu ne apar�ine, aceasta fiind Uzina metalurgic� de la R�bni�a, cantit��i enorme de bare de fier de la noi ajung �n UE. Statisticile arat� c� R. Moldova export� anual metale �n valoare de peste 25 mil. USD, aceea�i cifr� de importuri se con�ine �i �n actele structurilor economice ale UE, iar Uzina metalurgic� de la R�bni�a afi�eaz� clar lista statelor UE �n care face exporturi. Totodat�, R�bni�a export� metale �n toate cele trei state investigate pentru pre�uri antidumping: R. Moldova, China, Turcia. Provine oare acest metal care provoac� tulbur�ri pe pia�a european� din Transnistria — zon� nerecunoscut� oficial de UE?

R. Moldova, China �i Turcia efectueaz� v�nz�ri de metale �n UE la pre�uri reduse, fapt care cauzeaz� un prejudiciu enorm �ntreprinderilor europene, a�a se spune �n pl�ngerea adresat� de Confedera�ia European� a Industriei Metalelor Eurofer c�tre Comisia UE. �n pl�ngere se mai spune c� aceste trei ��ri, prin exporturile lor la pre�uri mici, au acoperit pentru moment o p�trime din cantitatea total� a produc�torilor europeni de bare din fier, utilizate �n construc�ii. Totodat�, cantit��ile exportate c�tre UE au cunoscut o cre�tere permanent�.

Institu�iile UE au pornit o investiga�ie pentru a verifica provenien�a �i pre�ul de cost al acestor produse care vin din cele trei state, ne–a declarat Michael Jennings, ofi�er de pres� pentru Comer� al Comisiei Europene. El ne–a pus la dispozi�ie decizia Comisiei, din care rezult� modul �n care va fi efectuat� investiga�ia.

«Exist� suficiente date pentru a justifica ini�ierea acestei investiga�ii», se spune �n documentul oficial publicat �n Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Investiga�ia va analiza barele metalice utilizate �n construc�ii care au fost importate �n statele UE �n perioada 1 aprilie 2007 — 31 martie 2008. «Este clar c� volumele �i pre�urile la produsele importate … au avut un impact negativ pe pia�a �i nivelul pre�urilor stabilite �n industria european�», au mai declarat reprezentan�ii Comisiei UE.

O problem� important� care apare �n fa�a membrilor comisiei de investiga�ii, �n special �n cazul Moldovei, este analiza pre�urilor reale. Exper�ii fac referin�� la pre�urile reduse ale energiei electrice folosite la producerea metalelor, �n cazul UE uzinele metalurgice fiind obligate s� pl�teasc� pre�uri foarte �nalte, la fel ca �i pentru ap�, arend�, proiecte ecologice �i alte componente care, �nsumate, fac ca cheltuielile pentru producerea metalelor s� creasc�, de r�nd cu pre�urile la aceste produse.

�n cazul Moldovei, unica uzin� metalurgic� existent� se afl� �n Transnistria, iat� de ce pre�urile oficiale la energie, arend�, ap� pentru agen�ii economici din aceast� zon� nu au fost puse la dispozi�ia unor autorit��i oficiale �n ultimii ani.

De�i Comisia UE nu face publice denumirile �ntreprinderilor, pentru perioada investiga�iilor vor fi solicitate de la fiecare exportator: numele, adresa, num�rul de telefon, adresa de e–mail, sumele de rulaj �n valuta local�, volumul �n tone produs �n aceast� perioad�, precum �i numele tuturor companiilor cu care �ntre�in rela�ii comerciale. De asemenea, vor fi solicitate autoriz�rile de export. Potrivit regulamentelor, cei care nu vor prezenta documentele doveditoare pentru toate aceste date vor fi considera�i cel pu�in nesinceri cu autorit��ile UE, iar activit��ile lor ulterioare de export vor fi analizate �n mod critic.

Astfel UE ar putea anula permisiunile de export pentru o perioad� de p�n� la 5 ani pentru o �ar�, dac� se va confirma faptul c� aceste produse au fost introduse pe pia�a european� la pre�uri care violeaz� regulile pie�ei globale. Sanc�iunile vor deveni clare �n februarie, dup� ce oficialii vor finaliza analizele.

�ntre timp, Gordon Moffat, director general al Eurofer, a aten�ionat c� �i produc�torii europeni de o�el monitorizeaz� �n paralel aceast� problem� a exporturilor.

�n ultimii doi ani, R. Moldova, care are o singur� uzin� metalurgic� — cea de la R�bni�a, �i asupra c�reia nu de�ine nici un fel de control de peste 16 ani, arat� totu�i �n datele statistice o cre�tere permanent� a exporturilor de metale c�tre UE.

Uzina metalurgic� de la R�bni�a face v�nz�ri active de metal �n Moldova.

Numeroasele site–uri din R. Moldova, care faciliteaz� v�nz�rile de diverse tipuri, plaseaz� �n fiecare zi anun�uri de genul:

Vindem: O�el laminat carbonat
�ntreprindere: Moldavskij metallurgicheskij zavod, SZAO
A lua leg�tura cu furnizorul
M�rfuri de la produc�tor — Moldova Rybnitsa

Pentru partenerii interna�ionali, aceast� uzin� se nume�te «Moldavskii Metalurgiceskii Zavod», at�t pe site–ul uzinei, c�t �i pe site–urile din Moldova �i Rusia fiind promovat� anume aceast� denumire, adic� Uzina Metalurgic� din Moldova, nu din rmn. Totodat�, pe pagina sa web conducerea uzinei arat� c� opereaz� exporturi �n circa 20 de state, inclusiv c�teva membre UE — Spania, Italia, Rom�nia, Ungaria, Lutuania, Letonia, Estonia.

�n acela�i timp, o parte din exporturile «Uzinei Metalurgice din Moldova» pleac� �n Turcia — �ar� acuzat� acum c� opereaz� exporturi de metale la pre�uri extrem de mici c�tre UE.

Potrivit unor date, o alt� parte din metalele produse la R�bni�a ajung �i �n China — o alt� �ar� investigat� acum de UE pentru opera�iuni ilegale cu metale. «�n septembrie 2004 UE a mai efectuat o investiga�ie similar� asupra exporturilor de metale din Moldova. �n fond, aceasta a fost o m�sur� de asigurare a transparen�ei v�nz�rilor de metale din Transnistria c�tre statele UE», sus�ine analistul Nicu Popescu �n articolul «UE �i Transnistria». Tot �n acest articol se arat� c� »impactul acestor ac�iuni s–a �i f�cut sim�it �n Transnistria, care �i–a redirec�ionat exporturile c�tre est �i c�tre China, �n particular».

Deja �n 2004 reprezentan�ii UE au ar�tat c� exporturile de metale din Moldova, inclusiv din Transnistria, sunt binevenite, �n cazul respect�rii tuturor condi�iilor, inclusiv a �nregistr�rii oficiale la Chi�in�u. «P�n� �n prezent sus�inem �i �ncurajam �ntreprinderile din Transnistria s� se �nregistreze oficial la Chi�in�u �i s� opereze exporturi legale �i de succes �n UE», a declarat pentru Ziarul de Gard� Christine Hohmann, purt�torul de cuv�nt al Comisarului European Benitta Ferrero Waldner, ad�ug�nd: «Pentru Comisia European�, Transnistria nu e o �ar�, e o regiune a Moldovei».

Pe l�ng� efectele economice d�un�toare pe care le are asupra mediului economic «Uzina Metalurgic� din Moldova», alte efecte r�m�n, practic, neevaluate. Recent, UNECE — institu�ie ecologic� a ONU — a f�cut public un raport cu o list� a �ntreprinderilor care d�uneaz� mediului. �n aceast� list�, uzina men�ionat� este prezent� prin ac�iuni de deversare a de�eurilor �n Nistru �i prin necooperare cu autorit��ile pentru evaluarea impactului asupra mediului ambiant.

Alina Radu


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
[email protected]