Noua mori de vant din prima jumatate a sec. XIX, sapte biserici din lemn si piatra (sec. XVII—XVIII), peste 30 de case de locuit din sec. XIX, o arhiva de cca 70 mii de negative si fotografii ale monumentelor de arhitectura populara, in jur de 9 mii de exponate pentru muzeu si multe alte piese de mobilier si de arhitectura veti putea sa admirati la Muzeul Satului din Chisinau. Acest lucru s–ar putea intampla, insa, peste 30 de ani de la demararea lucrarilor de constructie a muzeului.

In 2008, muzeul a implinit 18 ani de cand a primit statutul de «Muzeu al Satului», cu toate acestea, prea putini au vazut cum arata aceasta zona de agrement si nimeni n–a putut sa ia cunostinta de traditiile culturii si arhitecturii populare din secolele XVII—XIX, deoarece muzeul exista doar in documente. Directorul general al Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala, Mihai Ursu, a comunicat pentru Ziarul de Garda: «Prin ordinul Ministerului Culturii, in 1991, s–a decis crearea unui Muzeu al Satului, o filiala a Muzeului de Etnografie. Peste patru ani, muzeul a fost legiferat prin Decret prezidential, in ziua inaugurarii morii din Opaci».

Discutii de un secol

De aproape un secol se discuta despre Muzeul Satului. Lansata initial de etnograful si folcloristul Petre Stefanuca, prin anii '30 ai sec. XIX, preluata apoi de Muzeul de Stat de Istorie, in anii '60, ideea unui Muzeu al Satului ia contur abia prin anii '70, cand arhitectii R. Curt si F. Naumov elaboreaza o schita de proiect, care insa a fost respinsa din cauza amplasarii inadecvate a terenului.

In anii '80, Eugen Bazgu a inaintat un nou proiect, propunand drept loc de plasament al acestuia terenul de dupa portile orasului. Proiectul a castigat concursul, fiind analizat si de Consiliul Stiintific al Gradinii Botanice, institutie ce pretindea ca terenul pentru muzeu ar fi al sau.

Ulterior, muzeului i–au fost alocate 150 ha de teren, pentru a construi o zona de arhitectura populara. Potrivit lui Mihai Ursu, acesta era un teritoriu accidentat si supus alunecarilor de teren. «In anii '80, treisprezece ministere si departamente au elaborat un proiect de ameliorare a terenului destinat Muzeului Satului. In acest scop, s–au sadit copaci, s–au creat cele trei lacuri de acumulare, dintre care unul este innamolit, iar al doilea — in proces de innamolire», completeaza Ursu.

Etnograful si doctorul in stiinte istorice Tatiana Nestorov a comunicat: «Muzeul Satului este un muzeu in aer liber. El se construieste dupa modelul unui sat moldovenesc, in care sunt prezente monumente arhitecturale, traditiile si obiceiurile poporului din diferite perioade». «Dispunem de o structura arhitecturala bogata, dar daca nu ne vom grabi, in scurt timp s–ar putea sa nu mai avem un Muzeu al Satului», isi expune temerile Tatiana Nestorov. Problema e ca aceste case taranesti, de prin sec. XIX, se ruineaza de la sine. Un alt pericol este plecarea peste hotare a oamenilor. Ei vin de acolo «mai bogati» si isi construiesc case noi, cele vechi fiind distruse.

In cei 18 ani de «existenta» a muzeului, sase etnografi si arhitecti, impreuna cu directorul muzeului, au facut cercetari stiintifice in peste 300 de sate moldovenesti. «In fiecare an inspectam cca 50 de sate. Pe moment, avem cinci mori de vant care dateaza din anii 1830–1860, trei biserici din lemn din sec. XVII—XVIII, doua case de locuit din sec. XIX, 70 mii de fotografii ale monumentelor de arhitectura populara, pe care le–am colectat in primii cinci ani ai muzeului», spune Bazgu. Obiectele de arhitectura au fost demontate de prin satele din nordul si sudul R. Moldova, fiind depozitate la Muzeul National Etnografic.

Unii construiesc muzee, altii — obstacole

Bazgu ne–a povestit si despre obstacolele pe care le–a intalnit Muzeul: «In '95, a fost inaugurata moara din satul Opaci, eveniment la care a fost prezent si ministrul Culturii de atunci. La scurt timp, intr–o noapte, moara a fost arsa». Astfel, la ziua de azi, nu a mai ramas nimic din moara de altadata. Doar un stalp de lemn carbonizat, care sta si acum in picioare pe locul Muzeului. In 2000, directorul Gradinii Botanice a incercat sa le ia terenul, pe motiv ca le–ar apartine. Comisia de stat, insa, a decis ca R. Moldova are nevoie de un Muzeu al Satului.

«In 2007, de Rusalii, am inaugurat o fantana traditionala din zona Centru», continua Bazgu. Fantana a avut aceeasi soarta ca si moara, fiind furate ciutura si colacul.

In 2008, Muzeul Satului a obtinut permisiunea sa demonteze Biserica din s. Hiriseni, Telenesti. Dupa spusele lui Bazgu, locasul este intr–o degradare avansata si nu e functional de vreo 60 de ani. «La anul vrem sa o montam pe terenul muzeului, dar ne temem ca va avea aceeasi soarta ca si precedentele», incheie directorul Muzeului Satului.

Problema principala care stopeaza constructia Muzeului Satului este lipsa de fonduri si lipsa expertilor in domeniul restaurarii. Conform standardelor europene, un muzeu al satului se construieste in 30 de ani, ceea ce inseamna 10—12 obiective pe an.

Aurelia GUZUN